MATILDA. Povestire pe scurt (7)

roman de ROALD DAHL

Urmare la Matilda (6)

Bruce Bogtrotter și Prăjitura

Matilda îi spuse lui Lavender că părinții nu ar crede dacă li s-ar spune ce face Trunchbull cu copiii lor. Era prea nebunesc, de necrezut, ceea ce făcea. Apoi adăugă că directoarea e foarte periculoasă.

PITICUL NAS LUNG. Povestire pe scurt (1)

basm de WILHELM HAUFF

Într-un oraș din Germania trăiau un cizmar și soția lui, împreună cu fiul lor, Iacob. Acesta era un băiat de doisprezece ani, voinic și chipeș, cu o purtare plăcută.

Nevasta cizmarului vindea legume și fructe în piață și băiatul o ajuta. De multe ori ducea cumpărăturile acasă la mușterii. Întotdeauna era bine răsplătit, fiindcă toată lumea îl plăcea.

Într-o zi, la taraba mamei se opri o bătrână zdrențăroasă și urâtă, cu un nas ascuțit și coroiat. Își băgă mâinile cu degete subțiri și lungi, ca de păianjen, prin coșurile femeii. Se plânse de toate verdețurile că ar fi proaste.

AFLATUL. Povestire pe scurt

poveste culeasă de IOAN POP-RETEGANUL

La vechii greci, niște zeități numite Moire (Parce, la romani) controlau destinul oamenilor, de la naştere până la moarte. Pentru fiecare destin, Clothos învârtea roata ursitului, Lachesis trăgea din fuior firul vieţii, Atropos tăia firul şi hotăra în ce fel moare omul respectiv.

În mitologia româna,  Moirele au fost preluate, cu numele de ursitoare, astfel: Ursitoarea, cea care ţine fusul şi furca, Soarta, cea care prezice destinul pruncului la naştere şi Moartea, cea care curmă firul vieţii. 

Odată, demult, un boier mare se întorcea acasă, mergând pe jos. Pe drum îl prinse ploaia şi ajunse într-un sat  când se înnoptase. A început să bată pe la uşile oamenilor, să ceară  un loc de odihnă peste noapte. Nimeni nu l-a primit.

Ajunse boierul în capul satului, la o căsuţă mică. Privi pe fereastră şi zări la lumina slabă a vetrei un bărbat lângă vatră şi o bătrână ce stătea lângă pat.

MAMĂ... Povestire pe scurt

basm de ION LUCA CARAGIALE

Au fost odată un împărat şi o împărăteasă. Erau sănătoşi şi voinici, dar supăraţi. Nu aveau copii, deşi erau împreună de vreo zece ani.

Într-o zi, împăratul plecă la război. Înainte de asta, veni să-şi ia rămas-bun de la împărăteasă. Îi spuse că, dacă nu o găseşte mamă cu copil în casă, nu mai mănâncă pâine şi sare cu el.

Trecură aproape nouă luni... Împărăteasa jelea toată ziua şi nu ştia ce să facă.  Într-o seară ieşi la plimbare numai cu o bătrână credincioasă, printr-o pădure. Acolo întâlni o țigancă tânără cu un copilaş aproape gol în braţe. Dănciucul sugea, iar ea plângea.

PĂCAT... Povestire pe scurt (1)

nuvelă de ION LUCA CARAGIALE

I

Pe vremea când era de vreo nouăsprezece ani, Niță plecase la București, la seminarul teologic. Păcat de mama lui, care rămânea singură și plângea de nu mai putea. Trecuseră trei ani. În cel de-al patrulea, într-o zi de sărbătoare, tânărul se afla, singur, în curte. Învăța pentru examene și fusese surprins când îl izbise un ghemotoc de hârtie. În ghemotoc, un ac cu gămălie, care îl și înțepă, și o garoafă roșie, ruptă chiar atunci. Pe hârtie, cineva îi scrisese că e frumos și că l-ar iubi, dacă ar vrea.

CRĂIASA ZĂPEZII. Povestire pe scurt (1)

basm de HANS CHRISTIAN ANDERSEN

I. O oglindă şi nişte cioburi

A fost o dată un vrăjitor rău, care făcuse o oglindă după sufletul lui. Tot ce era bun şi frumos se vedea în oglinda aceea neclar şi urâţit. Ceea ce era urât,  se vedea foarte clar,  dar şi mai urât. Ucenicii lui s-au dus cu oglinda peste tot pe pământ. Vrăjitorul a vrut să meargă şi în cer, să râdă de îngeri şi de Dumnezeu.

BĂTRÂNUL ȘI MAREA. Povestire pe scurt (1)

roman de ERNEST HEMINGWAY

Bătrânul Santiago era un pescar din Cuba, în vârstă de optzeci și patru de ani. Plecase la pescuit în Gulfstream timp de câteva săptămâni împreună cu un băiat, Manolin. Nu prinseseră nimic și părinții nu îl mai lăsaseră pe băiat să meargă cu el. Socoteau că bătrânul este ghinionist.

Băiatul se mutase la o altă barcă și avuseseră noroc de la început. Îi părea rău de bătrân, căci el îl învățase să pescuiască. Îl ajuta mereu să își care lucrurile când se întorcea de pe mare. S-ar fi întors pe barca lui, dar bătrânul îi spuse să rămână în barca norocoasă.

CUORE. MICUL TOBOȘAR SARD

povestire de EDMONDO DE AMICIS

În timpul unei bătălii dintre italieni şi austrieci, de pe la 1848 (acum vreo suta şaizeci de ani), câteva zeci de soldaţi italieni, printre care şi micul toboșar sard, s-au baricadat într-o casă singuratică şi pustie. Băiatul din Sardinia, cu chipul măsliniu şi ochii negri,  avea vreo paisprezece ani, dar părea de doisprezece, atât era de mic.

CUORE. DE LA APENINI LA ANZI (1)

povestire de EDMONDO DE AMICIS

Odată, demult, în urmă cu mai bine de o sută de ani, era în Genova o familie care, ca multe altele, o ducea tare greu. Asupra ei se abătuseră mai multe nenorociri, aşa că tatăl, mama şi cei doi băieţi, unul de optsprezece ani  şi celălalt de unsprezece, erau tare strâmtoraţi.

Ca să-şi ajute familia, mama plecase în urmă cu doi ani tocmai de la Apenini la Anzi, adică din Italia în America de Sud. Se dusese la Buenos Aires, în Argentina, să intre servitoare la o casă de oameni înstăriţi. O ajutase un văr al bărbatului  ei, negustor care se stabilise de un timp pe acele meleaguri.

CUORE. MICUL CERCETAȘ LOMBARD

povestire de EDMONDO DE AMICIS

Într-o dimineaţă de vară a anului 1859, pe vremea luptelor dintre francezi şi italieni,  de o parte şi austrieci, de cealaltă parte, un pluton de cercetaşi italieni pornise către liniile duşmanului.

După un timp ajunseră în dreptul unei căsuţe, în faţa căreia se afla un băiat de vreo doisprezece ani. Ofiţerul care comanda plutonul îl întrebă de ce nu a fugit cu ai lui, dar băiatul spuse că nu are pe nimeni, este orfan. Întrebat dacă austriecii au mai trecut pe acolo, copilul spuse că nu.

CUORE. INFIRMIERUL TATII

povestire de EDMONDO DE AMICIS

Cândva, într-o dimineaţă ploioasă de martie, un băiat ud şi murdar de noroi ajunse la Spitalul Pelerinilor din Napoli şi, arătându-i portarului o scrisoare, întrebă de tatăl său. Acesta, după un an de muncă în Franţa, se întorsese bolnav în Italia şi se internase aici, abia apucând să-i trimită o scrisoare nevestei. Femeia nu putuse veni, căci mai avea doi copii, mai mici decât băiatul trimis, Ciccillo.

CUORE. MICUL PATRIOT PADOVAN

povestire de EDMONDO DE AMICIS

Pe o corabie franceză, care pleca din Barcelona şi se îndrepta spre Genova, se aflau francezi, italieni, spanioli şi elveţieni. Printre ei se afla un băiat de unsprezece ani. Era îmbrăcat sărăcăcios şi stătea deoparte, privind încruntat în jurul său.

În urmă cu doi ani, băieţelul fusese vândut unui circ de părinţii lui, nişte ţărani din împrejurimile Padovei. Stăpânul circului îl cărase prin Franţa şi Spania şi, cu ajutorul pumnilor şi picioarelor, îl învăţase să joace.

CUORE. MICUL COPIST. Povestire pe scurt

povestire de EDMONDO DE AMICIS

Cuore este un mănunchi de povestiri ai căror eroi principali sunt nişte copii din Italia. Nişte copii care îşi iubeau mama, îşi iubeau tatăl, îşi iubeau ţara şi nu le era ruşine să îşi arate prin fapte iubirea din inimă (cuore = inimă,  în limba italiană).

Acum mai bine de o sută de ani, în familia numeroasă a unui umil slujbaş la căile ferate din Florenţa, Giulio, un băiat de doisprezece ani, era fiul cel mai mare. Tata îl iubea mult şi era înţelegător cu el.
Numai în privinţa şcolii tata era neiertător, căci dorea ca băiatul să înveţe foarte bine, ca să capete o slujbă şi să îşi ajute familia, tare împovărată de lipsuri.

CĂLIN NEBUNUL Povestire pe scurt (2)

basm de MIHAI EMINESCU

Călin Nebunul a ajuns la cei trei legați de pomi, Zori-de-Ziuă, Miezu-Nopţii şi De-cu-Sară. Le-a dat drumul pe rând şi le-a dat câte ceva de mâncare. Ajuns la ai săi frați, a aţâţat focul și ei s-au trezit. Ei spuseră că a fost tare lungă noaptea aceea. El nu le povesti nimic din ce făcuse. S-au pregătit să pornească şi el a tras iar cu arcul.

MARA. Povestire pe scurt (5)

de IOAN SLAVICI

XIV. Rostul lui Bandi

Bandi era un băiat sărman, tăcut şi fricos,  de vreo unsprezece ani. Când era mic, mama lui, paralizată pe o parte a trupului şi cam smintită, primea ajutor şi hrană de la mânăstire. Ea rămăsese aşa de când îl născuse pe Bandi, pe care îl iubea mult şi despre care spunea că nu ştie cine îi este tatăl. Când Bandi avea opt ani, Reghina murise, iar băiatul  a dispărut.

MARA . Povestire pe scurt (1)

de IOAN SLAVICI

I. Sărăcuţii mamei

Mara era o văduvă cu doi copii mici, din Radna. Comuna era aproape și de Lipova și de Arad. Femeia era precupeaţă pricepută şi negoţul îi mergea bine. Cu dragoste de mamă, strângea bani în trei ciorapi: unul pentru bătrâneţele ei, unul pentru fată, Persida, şi al treilea pentru băiat,Trică.

D-L GOE...

schiță de ION LUCA CARAGIALE.

În dimineața zilei de 10 mai, pe atunci sărbătoare națională, D-l Goe, mam'mare, mamițica și tanti Mița, se aflau pe peronul gării din orașul lor. Așteptau acceleratul de București. Femeile îi promiseseră băiatului această călătorie, ca să nu mai rămână din nou repetent.