ADAM ȘI EVA. Povestire pe scurt (20)

roman de LIVIU REBREANU

Urmare la Adam și Eva (19)

VII. ILEANA

3

Când Toma Novac se întoarse din război, cu o cicatrice și mai multe decorații, bătrânul Brebenaru nu mai era. Murise cu supărarea că nu apucase să îl vadă însurat pe Toma.

ADAM ȘI EVA. Povestire pe scurt (1)

roman de LIVIU REBREANU

Într-o odaie de sanatoriu cu totul albă, sora de caritate Dafina veghea un bolnav cu capul acoperit de un pansament mare. Femeia îl privea cu compătimire. Aflase că este un profesor de la facultate și că fusese împușcat de un soț gelos.

CITATE FAVORITE (25) Jerome K.Jerome.”Gândurile trândave ale unui pierde-vară” Despre timiditate

”Un bărbat timid înseamnă un bărbat singuratic, rupt de ceilalți.

Umblă printre oameni, dar nu se amestecă printre ei. Între el și semenii săi e o barieră de netrecut, un zid mare și invizibil, de pe urma căruia, dacă încearcă să-l treacă, se alege numai cu niște vânătăi de toată frumusețea.

CITATE FAVORITE (23) Jerome K.Jerome.”Gândurile trândave ale unui pierde-vară” Despre maternitate

”…În fiecare primăvară ne animă gânduri tinere. Așa că ne căsătorim, construim și strângem pentru ca inimile noastre să vibreze la scâncetul slab al nou-născutului.

Maica-natură are o singură grijă - copiii.

PĂCAT... Povestire pe scurt (1)

nuvelă de ION LUCA CARAGIALE

I

Pe vremea când era de vreo nouăsprezece ani, Niță plecase la București, la seminarul teologic. Păcat de mama lui, care rămânea singură și plângea de nu mai putea. Trecuseră trei ani. În cel de-al patrulea, într-o zi de sărbătoare, tânărul se afla, singur, în curte. Învăța pentru examene și fusese surprins când îl izbise un ghemotoc de hârtie. În ghemotoc, un ac cu gămălie, care îl și înțepă, și o garoafă roșie, ruptă chiar atunci. Pe hârtie, cineva îi scrisese că e frumos și că l-ar iubi, dacă ar vrea.

KLAUS CEL MIC ȘI KLAUS CEL MARE (1)

basm de HANS CHRISTIAN ANDERSEN

     

Într-un sat trăiau odată doi oameni ce purtau același nume: Klaus. Unul dintre ei avea un cal, iar celălalt avea patru cai. Luându-se după câți cai avea fiecare, oamenii le-au spus Klaus cel mic și Klaus cel mare.

     Cei doi se învoiseră să lucreze împreună. Klaus cel mic ara de luni până sâmbătă pentru Klaus cel mare, înhămându-și calul alături de caii acestuia. Duminica, Klaus cel mare îi împrumuta cei patru cai lui Klaus cel mic, care își ara și el pământul cu cei cinci cai.

ADELA. Povestire pe scurt (7)

roman de GARABET IBRĂILEANU,

subintitulat ”Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu (iulie-august 189...)”

Adela face febră mare și îi sperie rău pe cei din jur. Codrescu veghează toată noaptea pe cerdac, la fereastra ei. O vede acum ca pe un copil, dar nu uită pasiunea pentru femeie. Își închipuie cele mai mari nenorociri și răsuflă ușurat abia spre dimineață, când doamna M. îl anunță că Adela doarme liniștit și respiră normal.

ADELA. Povestire pe scurt (3)

roman de GARABET IBRĂILEANU,

subintitulat ”Fragmente din jurnalul lui Emil Codrescu (iulie-august 189...)”

Adela pleacă la Piatra Neamț pentru o zi, iar Emil Codrescu profită de singurătate ca să își reamintească vechile sale iubiri. La vârsta de zece ani fusese prima iubire, singura iubire curată, fără dorință, pentru Emilica, de aceeași vârstă. Murise de anghină ori de scarlatină. La șaisprezece ani se îndrăgostise de Leonora, de nouăsprezece. Fugise, după două luni, cu bărbatul surorii ei. La nouăsprezece ani o iubise romantic pe Eliza, de șaisprezece, dar promisiunea ei de iubire pentru totdeauna fusese anulată de moarte.

DOI ANI DE VACANȚĂ. Povestire pe scurt (11)

roman de JULES VERNE

Capitolul XXI

Cei patru băieți se simțiră cam stingheri când se văzură singuri în locurile acelea necunoscute, departe de tovarășii lor. Nu ar fi recunoscut însă asta în ruptul capului. Acum găsiră scuze pentru plecarea lor în faptul că doar pe această parte a insulei ar fi putut să vadă vreun vapor care ar fi trecut către coastele Americii de Sud.

LA HANUL LUI MÂNJOALĂ

nuvelă de ION LUCA CARAGIALE.

Un tânăr călător îşi făcea în gând socoteala cam cât are să facă până la polcovnicul Iordache, în Popeşti. Cel mai târziu la zece seara avea să ajungă, socotind și popasul la hanul lui Mânjoală.

Hanul lui Mânjoală era, de fapt, al Mânjoloaii. Bărbatul său murise cu cinci ani în urmă. O lăsase cu datorii, dar femeia reuşise să le plătească. În plus, mai reparase şi dependințele, ridicase un grajd nou, strânsese şi nişte bani. Unii ziceau că a găsit o comoară. Atunci când o atacaseră nişte tâlhari, unul murise pe loc, iar fratele său rămăsese mut. De aceea lumea spunea că umblă cu farmece.

LA MEDELENI (11)

de IONEL TEODOREANU

Volumul 2. Drumuri 

Partea a doua

Capitolul 3. O noapte

Noaptea, Mircea nu își găsește somnul. Începe de mai multe ori o scrisoare către mama sa, dar aruncă mereu hârtia la coș. Când descrie drumul cu trenul își amintește de femeia din compartiment, dar nu poate să scrie mamei despre ea. Când scrie despre cei aflați la Medeleni, nu poate să scrie despre Rodica. Aceasta îl ademenise toată ziua și, în mintea lui, o punea alături de femeia din tren, care îi dăduse adresa de la hotel. Până la urmă scrie textul unei telegrame, prin care anunță doar că a ajuns cu bine.

LA MEDELENI (9)

de IONEL TEODOREANU

Volumul 2. Drumuri 

Partea a doua

Capitolul 1. O noapte

Dănuț și Mircea pleacă la Medeleni cu trenul. Înainte de pornirea trenului, așezat pe canapea, în compartiment, Dănuț retrăiește înfrigurat în minte despărțirea de Adina. Sosește bâlbâitul Tonel, venit ca să-i conducă. În timp ce vorbesc, Dănuț o vede pe femeie în gara, pe peron. Venise, cu bagaj, să călătorească alături de el, să îl conducă toată noaptea.