DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (6)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul V

Urmare la Despot-Vodă (5)

În palatul din Suceava, Carmina și Iliaș, fiul lui Tomșa, se află împreună și ascultă tunurile ce se aud în depărtare. Despot-Vodă luase copilul ostatic și îl lăsase în grija Carminei. Tânăra femeie, rămasă singură cu băiatul în palat, se teme să nu afle soțul ei, Laski, de prezența ei acolo.

DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (5)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul IV

Urmare la Despot-Vodă (4)

Limbă-Dulce și Jumătate se află în sala tronului din palatul de la Suceava. Ei vorbesc cu mirare despre schimbarea petrecută: acum era domn Despot-Vodă, care îl alungase pe Alexandru Lăpușneanu. Lăpușneanul se afla acum la Țarigrad (Constantinopol), împreună cu Doamna Ruxandra și copiii lor.

DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (4)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul II Tabloul 2

Urmare la Despot-Vodă (3)

Cel ce se visase Despot-Vodă se află acum la închisoare. Se zbuciumă, disperat că ajunsese aici, îngrozit că nu are cui să-i ceară ajutorul. Își spune că l-au uitat toți, chiar și Ana, își spune că trebuie să își ia adio de la lume și de la viață.

DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (3)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul II Tabloul 1

Urmare la Despot-Vodă (2)

În casă la Moțoc, cel care ar fi vrut să devină Despot-Vodă se gândește cu mânie la domnitorul Alexandru Lăpușneanu. După gustul băuturii, își dăduse seama că a încercat să îl otrăvească. Folosise un antidot pe care îl purta mereu cu el și scăpase. Acum, Despot se gândește că boierii par a fi înclinați spre doborârea domnului și că Moțoc ar vrea să își mărite fata cu el. Condițiile ar fi bune pentru ca el să ajungă pe tron.

DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (2)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul I Tabloul 2

Urmare la Despot-Vodă (1)

În palatul de la Suceava, într-un salon, Alexandru Lăpușneanu și Doamna Ruxandra stau de vorbă. Domnitorul o întreabă dacă a auzit, în lipsa lui, despre Despot, un pribeag sosit în lipsa lui la Suceava. Doamna îl și primise la curte, iar Despot îi arătase documentul din care reieșea că ar fi vărul ei. Lăpușneanul știe, însă, că documentele lui Despot sunt false și că acesta dorește să devină Despot-Vodă.

DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (1)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul I Tabloul 1

Doi tineri străjeri, Jumătate și Limbă-Dulce, se află la hotarul dintre Bucovina și Transilvania. Cei doi se bucură de răcoarea apei pe care Limbă-Dulce o adusese într-un butoiaș.

În pădure răsună un bucium. Erau niște boieri de la Suceava, la vânătoare. Limbă-Dulce se întâlnise cu ei și observase că printre ei se afla și  Ciubăr Vodă, un boier cu mintea cam dusă, dar cu gânduri de domnie.

CHIRIȚA ÎN IAȘI. Povestire pe scurt

comedie de VASILE ALECSANDRI

Actul I

Pe la 1843, la vremea sărbătorilor de iarnă, sosi cucoana Chirița în Iași, împreună cu copiii ei: Aristiţa, Calipsiţa şi Guliţă. Înzăpeziţi la barieră, fură ajutaţi de doi escroci, Pungescu şi Bondici, în care cucoana Chiriţa văzu imediat doi gineri.

NOAPTEA SFÂNTULUI ANDRII

baladă de VASILE ALECSANDRI

Credința populară spune că în noaptea Sfântului Andrii, strigoii ies din morminte și se adună pe câmpuri. În această noapte, creștinii își fac cruce, ca să își găsească scăparea.

Vântul suflă cu putere și acoperă cerul cu nori negri. Luna pare o corabie în apele unui ocean întunecat și frământat de furtună. Codrul răsună de țipetele bufnițelor și de urletele lupilor.

NOVAC ȘI CORBUL. Povestire pe scurt

baladă populară culeasă de VASILE ALECSANDRI

Ca orice tată bun, Baba Novac îi dădea sfaturi bune fiului său, Gruia. Îi spunea că, atunci când se va duce la Stambul (Constantinopol, Istanbul), va fi bine să își schimbe hainele și înfățișarea. De asemenea, să umble umil, ca să nu fie recunoscut.

MIORIȚA. Povestire pe scurt

baladă populară culeasă de VASILE ALECSANDRI

Trei ciobani coborau cu oile de la munte. Unul era moldovean, altul era ungurean, adică din Ardeal, iar al treilea era vrâncean, adică din Vrancea. Moldoveanul avea oi mai multe și cai mai buni și câini mai harnici. Ceilalți doi vorbiră între ei să îl omoare.

O mioriță cu lâna neagră behăi trei zile în șir. Ciobanul o întrebă dacă e bolnavă sau dacă nu-i place iarba. Miorița îi spuse să se tragă cu turma lui mai la o parte. Să-și cheme cel mai credincios și mai puternic dintre câini, pentru că îl așteaptă moartea. Cei doi ciobani vor să îl omoare la apusul soarelui.

TOMA ALIMOȘ. Povestire pe scurt

baladă populară culeasă de VASILE ALECSANDRI

Boierul Toma Alimoș, din Țara de Jos, se afla pe șesul Nistrului. Stătea în iarbă, la umbra a cinci ulmi care crescuseră dintr-o tulpină. Alături stătea calul său, priponit într-un țăruș de argint. Toma Alimoș își întinsese masa și mânca. Ar fi închinat paharul cu vin, dar nu voia să închine nici murgului care era bun numai de fugă, nici armelor fără viață, numai lemn și oțel. Se hotărî să închine ulmilor. Arborii îi vor răspunde cu foșnetul frunzelor și se vor clătina înclinându-se în fața lui.

ISTORIA UNUI GALBÂN

nuvelă de VASILE ALECSANDRI

Într-o noapte, povestitorul aude discuția dintre un ban de aur, un galben olandez, și o para, un ban de argint turcesc. La început, cei doi bani se certară, căci galbenul se socotea mult mai presus decât paraua. Descoperiră însă imediat că sunt vechi cunoștințe, ba chiar că fuseseră iubiți cu mult timp în urmă.

Suspinară o vreme din cauza schimbărilor pe care le suferiseră. Galbenul avea zimții tociți, iar paraua avea fața roasă pe jumătate. Paraua îi ceru fostului ei iubit să-i povestească prin câte trecuse de când se despărțiseră. Naratorul se așeză mai bine, ca să asculte istoria unui galbân.

Căpitanul Costiță, în al cărui buzunar se cunoscuseră și se iubiseră, dăduse galbenul unui boiernaș de la care cumpărase grâu.

MĂNĂSTIREA ARGEȘULUI

baladă populară culeasă de VASILE ALECSANDRI

Negru-Vodă cobora pe malul Argeșului. Îl urmau nouă zidari, conduși de al zecelea, meșterul Manole - Manea. Erau în căutarea unui loc pentru o mănăstire. În drum, se întâlniră cu un ciobănaș. Negru-Vodă îl întrebă dacă nu a văzut un loc cu un zid părăsit, neterminat. Ciobănașul îl văzuse, la zidul acela urlau câinii a moarte.

LEGENDA CIOCÂRLIEI de Vasile Alecsandri

Din vremuri de demult n-a fost fată mai frumoasă ca Lia, fată de împărat. Faţa ei albă, ochii albaştri şi părul bălai, frumuseţea trupului ei acoperit de haine scumpe, fermecau inimile tuturor celor care o priveau.

Despre frumuseţea Liei s-a dus vestea în lumea întreagă.

LEGENDA RÂNDUNICII

de VASILE ALECSANDRI

A fost odată un mare împărat căruia împărăteasa îi născu o fată. La naştere, o zână ursitoare îi meni să fie mlădioasă ca trestia, să aibă graiul dulce ca mierea şi obrajii ca bujorii.

CHIRIȚA ÎN PROVINȚIE (2)

de VASILE ALECSANDRI

Actul II

Chirița în provinție se puse pe mari schimbări. În timp ce Ion nu mai prididea cu căratul peşcheşurilor, ea stătea toată ziua la oglindă şi se pregătea să plece în voiaj la Paris. Pe Bârzoi îl chinuia căci îl silise să treacă la haine și mâncăruri europene şi să facă cheltuieli pe mobilă nouă şi altele.

CHIRIȚA ÎN PROVINȚIE (1)

de VASILE ALECSANDRI

Actul I

Se afla cucoana Chirița în provinție, la moşia Bârzoieni. În ograda casei boiereşti intrară cucoana Chiriţa Bârzoi, călare, şi o ceată de ţărani. Aceştia îşi strigau supărarea împotriva fiului Chiriţei. Guliţă ori le aducea felurite pagube, ori le ţinea calea fiicelor lor.
Chiriţa îi izgoni pe ţărani. Începu să-l strige pe Ion, feciorul boieresc, să vină să o dea jos de pe cal.