Leapșa !

Mă amuză mult lepșele și n-am mai primit de multă vreme una. Așa că, găsind-o pe aceasta la Daurel, care o luase de la Petru, apoi la Poteci de dor și la Ina, am preluat-o cu mare plăcere!

CUM VĂ PLACE. Povestire pe scurt (2)

comedie de WILLIAM SHAKESPEARE

Orlando și Adam porniră la drum, asemenea Alienei și lui Ganymede. Ajunși în pădurea Ardeni, erau sfârșiți de oboseală și de foame. Orlando îl așeză pe bătrân la adăpostul unor copaci și porni prin pădure să caute de mâncare.

ÎMBLÂNZIREA SCORPIEI. Povestire pe scurt (2)

comedie de WILLIAM SHAKESPEARE

A doua zi, Petruchio se purtă la fel. Flămândă, Catarina ceru unei slujnice să îi dea o bucățică de pâine, dar femeia îi spuse că nu îndrăznește să îi dea mâncare fără știrea stăpânului.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (28)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XXXVII

Cum a fost ridicat Sancho Panza la scaunul diriguirii și despre ciudata pățanie a lui Don Quijote în castel

Don Quijote scrise toate sfaturile pe care i le dăduse lui Sancho, cu gândul că i le va citi cineva. Sfaturile ajunseră pe mâna ducelui și ducesei, care se mirară din nou ce amestec de nebunie și înțelepciune se află în mintea cavalerului.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (5)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul 9 

Despre dubla convorbire a lui Don Quijote cu Sancho Panza, scutierul său

Când își reveni, Sancho Panza îl văzu pe Don Quijote învingător în duel. Îi ceru cu supunere să-i dea ostrovul promis. Cavalerul îl lămuri că aventura aceea nu era dintre acelea în urma cărora se dobândesc ostroave și îi ceru să aibă răbdare.

Porniră mai departe. Sancho îi atrase atenția stăpânului său că îi sângerează rău urechea rănită. Cu părere de rău, cavalerul își dădu seama că uitase să-și prepare balsamul lui Fierabras, care vindeca orice rană. Auzind asta, Sancho spuse că se lipsește de ostrov, mai bine să-i dea rețeta acestei licori și se va umple de bani prin vânzarea ei.

Don Quijote, văzând ce sfărâmat îi era coiful, jură să nu mai mănânce și să nu mai facă multe altele până când nu va lua un coif de la alt cavaler. Sancho îi atrase atenția să nu mai jure așa de strașnic, fiindcă ei nici nu întâlneau în drumul lor cavaleri, ci numai țărani și călugări.

Cavalerul ceru apoi ceva de mâncare. Sancho nu avea mâncare pentru rangul lui, zicea el, dar Don Quijote îl lămuri că legile cavalerilor rătăcitori le permite să mănânce orice. Scutierul își ceru iertare că nu știa legile astea, dar el nu știa nici să citească nici să scrie, așa că nu citise niciodată vreo carte. Hotărâră să se culce sub cerul liber, lângă colibele unor păstori de capre. Cavalerul era foarte bucuros pentru asta, socotind că era una dintre faptele care îi întăreau calitatea de cavaler.

Capitolul 10 

Despre ceea ce i s-a întâmplat lui Don Quijote cu păstorii de capre

Păstorii de capre îi poftiră pe cei doi la masa lor țărănească, cu fiertură din carne de ied și vin. Oaspeții mâncară pe saturate, apoi se puseră la masa ghinde dulci și caș sărat. Cu ochii la ghinde, cavalerul le ținu celorlalți o predică despre vremurile de aur, când oamenii se hrăneau în bună înțelegere cu fructele copacilor și cu mierea albinelor.

În vremurile acelea de demult nu existau minciuni și înșelăciuni, nici furturi și jafuri, nici desfrânare și pofte murdare. Acum, pentru apărarea văduvelor și orfanilor, a fecioarelor și a celor nedreptățiți, exista ordinul cavalerilor rătăcitori, din care făcea și el parte.

Păstorii îl ascultară pe cavaler cu gura căscată. Îl puseră apoi pe un flăcău, Antonio, să cânte din gură și din lăută cântarea dragostei sale. Când termină, un păstor îi obloji urechea cavalerului și se culcară cu toții.

* * * 

Urmează Don Quijote (6)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

KAȘTANKA. Povestire pe scurt (1)

povestire de ANTON PAVLOVICI CEHOV

1. Năravuri proaste

Kaștanka era o cățelușă roșcovană, o corcitură de șoricar cu câine de stradă obișnuit. Alerga de colo-colo pe un trotuar necunoscut. Încerca să înțeleagă de ce se afla acolo, singură.

De dimineață, stăpânul ei, tâmplarul Luka Aleksandrâci, o chemase să meargă cu el. Clienții lui stăteau departe, așa că tâmplarul intrase în mai multe cârciumi, să mai prindă putere.

CHEMAREA STRĂBUNILOR. Povestire pe scurt (5)

roman de JACK LONDON

5. Truda pe pistă

Când reveniră, toți câinii erau sleiți de puteri și erau grav răniți la picioare. Cum nu mai erau de folos poștei, fură vânduți unor americani, Hal și Charles. Împreună cu Mercedes, soția lui Charles și sora lui Hal, voiau să plece în Nord, să caute aur, deși erau total lipsiți de orice experiență.

CHEMAREA STRĂBUNILOR. Povestire pe scurt (2)

roman de JACK LONDON

2. Legea colților și a bâtei

Încă din prima zi Buck descoperi că în sălbăticie era o singură lege: legea colților și a bâtei
Cățeaua Curly se duse către un câine husky, iar acesta îi sfâșie fața cu sălbăticie și o doborî la pământ. Vreo patruzeci de husky ce făcuseră cerc în jurul lor se aruncară asupra ei. Când acești câini fură îndepărtați de oameni, Curly era moartă, făcută bucăți în zăpadă.

20000 DE LEGHE SUB MĂRI. Povestire pe scurt (3)

roman de JULES VERNE

Capitolul VII. O balena de specie necunoscuta

Profesorul Aronnax este pe cale să se înece, când simte că îl trage cineva către suprafața apei. Era Conseil, care se aruncase în apă după stăpânul său. Cei doi plutesc pe apă mult timp. În toiul nopții, Conseil strigă după ajutor cu ultimele puteri. Cei doi aud un răspuns în fața lor și înoată într-acolo.

ACUL ȘI BAROSUL. Povestire pe scurt

povestire de ION CREANGĂ

Acul si barosul au avut o discuție despre cine este mai de preț dintre ei.

Acul socotea barosul și nicovala niște vechituri ruginite. Despre el însuși avea o părere foarte bună, căci, zicea el, toate hainele femeiești și bărbătești, precum și multe alte lucruri, se fac numai cu ajutorul lui. Unde se află haine se află și el și e ținut la mare cinste, în cutiuțe aurite sau în pernițe de mătase. Dacă mai împunge și el degetele cuiva, este pentru a-l trezi pe somnoros sau pe neatent.

MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON PRIN SUEDIA (7)

roman de SELMA LAGERLÖF

În parcul Oved

După ce fu salvat de gâşte, pentru Nils Holgersson începu o săptămână care păru că nu se mai sfârşeşte. Stolul de gâşte poposi în parcul Oved. Aici se afla mănăstirea Oved, lângă curtea unui castel mare şi impunător, pe malul lacului. Zburând deasupra lui, gâştele  glumiră pe seama unui dulău, iar Nils începu să râdă, gândindu-se câte glume vor spune gâştele în călătoria deasupra Suediei.

MINUNATA CĂLĂTORIE A LUI NILS HOLGERSSON PRIN SUEDIA (4)

roman de SELMA LAGERLÖF

Seara

Deasupra pânzei cadrilate, în fruntea stolului de gâşte, zbura Akka de la Kebnekajse, o gâscă bătrână de peste o sută de ani, care dispreţuia foarte mult gâştele domestice. Martin, gâscanul lui Nils Holgersson, nu era obişnuit să zboare şi obosi iute. Gâştele celelalte îi tot strigau lui Akka să încetinească, dar aceasta răspundea ba să zboare mai repede, ba să zboare mai sus, iar în final spuse că, dacă nu e în stare să urmeze stolul, să se întoarcă acasă.

DOI ANI DE VACANȚĂ. Povestire pe scurt (3)

roman de JULES VERNE

Capitolul IV

De pe iahtul înfipt într-un banc de nisip, copiii priviră îndelung țărmul. Nu se vedeau nici case, nici oameni, nici vase de pescuit. Se întrebară dacă sunt pe continent sau pe o insulă. Briant și Gordon porniră spre faleză, cu gândul fie să urce pe ea ca să vadă mai în depărtare, fie să găsească vreo peșteră în zidul ei, ca să se adăpostească.

PĂRINTELE GHERMĂNUȚĂ. Povestire pe scurt

povestiri de CALISTRAT HOGAȘ

Volumul ”Pe drumuri de munte”

Ciclul ”În munții Neamțului”

Urmare la Spre Nichit
O bună bucată de vreme călătorul merse având în minte mustățile de pe botul ascuțit al babei și gușa fiică-si. După un timp, locul acestor gânduri fu luat de meditații filosofice privind măreția și frumusețea naturii. Autorul se gândea la înțelesurile tainice pe care le au o floare răsărind dintre straturile de frunze moarte, cântecul mierloiului, solemnul răsărit al soarelui.

AMINTIRI DIN COPILĂRIE (8) Petreceri la Fălticeni

de ION CREANGĂ

Nică şi Trăsnea au lăsat baltă gramatica şi s-au întors  la gazdă.  Acolo s-a adunat o mulţime de dăscălime şi s-au pus pe petrecere, cum făceau ei petreceri la Fălticeni.
Către dimineaţă s-au trezit acolo cu popa Buligă, gata ameţit de băutură cu noaptea în cap.Popa Buligă a început a zice una şi alta despre fata popii din Fălticenii Vechi, la care se tot ducea Nică. Ba că e fată cuminte, ba că e bună de preoteasă, ba că se potriveşte cu Nică.