comedie de WILLIAM SHAKESPEARE
Către seară, nedorind să o sleiească de puteri, Petruchio îi aduse o bucățică de carne amărâtă. Îi spuse că o pregătise cu mâinile lui pentru ea. Fiindcă ea nu spuse nimic, el porunci unui servitor să ia farfuria. Înfometată, Catarina îl rugă să o lase acolo. Petruchio, care voia să ducă până la capăt îmblânzirea scorpiei, îi spuse că nu va mânca dacă nu îi mulțumește pentru carnea aceea. Cam în silă, femeia mulțumi și el o lăsă să mănânce. Totuși, când abia ajunsese la jumătate, îi dădu unei slujnice farfuria, mirându-se că nevasta lui terminase deja prânzul.
Spunând că se pregătesc să se reîntoarcă la ospățul pregătit de Baptista, Petruchio chemase un pălărier și un croitor. Catarina crezu că va avea pălării și rochii noi, dar ceea ce au adus cei doi nu i-a fost pe plac soțului său. Degeaba spuse ea că boneta și rochia erau la modă și toate doamnele din lumea bună poartă asemenea lucruri. Petruchio îi întoarse vorba, spunând că le va avea când va fi într-adevăr de lume. Apoi făcu pe surdul la tot ce spunea femeia și izgoni cei doi meșteri cu marfa lor cu tot. Bineînțeles că avusese grijă să fie plătiți pe ascuns și să li se ceară iertare pentru purtarea lui de bădăran.
Petruchio porunci apoi să fie înșeuați caii. Deși era ora prânzului, el spuse că era șapte dimineața și vor ajunge la prânz. Catarina spuse ce oră este și că vor ajunge la cină. Soțul ei voia să o facă să fie supusă înainte de a ajunge la tatăl ei, așa că anunță că ora va fi atât cât va voi el și nu vor pleca decât atunci când ea va spune așa.
A doua zi, Catarina dovedi că învățase lecțiile date de Petruchio și plecară la drum. Bărbatul îi mai încercă supunerea, făcând-o să spună că e lună, în timp ce era soare, ori că un bătrân trecător era o tânără frumoasă. Bătrânul era tatăl lui Lucentio, tânărul care se însurase cu Bianca, sora Catarinei.
Ajunși la casa lui Baptista, participară la ospățul de nuntă, împreună cu Lucentio și Bianca, dar și cu alți doi tineri căsătoriți, Hortensio și soția lui. Lucențio și Hortensio cam râseră pe seama lui Petruchio, căsătorit cu o femeie atât de năbădăioasă cum știau ei că era Catarina. După ce doamnele se retraseră în altă încăpere și Petruchio afirmă că soția lui este mai ascultătoare decât celelalte, chiar și tatăl Catarinei zâmbi și spuse că el se alesese cu o adevărată scorpie.
Petruchio le propuse lui Lucențio și lui Hortensio un rămășag, spunând că îl va câștiga cel a cărui nevastă va veni îndată ce soțul ei o va chema. Cei doi făcură bucuroși rămășagul, socotind că blândele lor soții vor fi mai ascultătoare decât Catarina cea îndărătnică.
Se cam schimbă la față Lucențio, când servitorul trimis după Bianca îi transmise din partea ei că e ocupată și nu poate veni. Hortensio își trimise și el slujitorul să o invite pe soția lui să vină. Și acesta reveni singur, spunând că doamna îl poftește să vină el la ea.
Petruchio își trimise și el servitorul să-i spună Catarinei că îi poruncește să vină la el. Catarina sosi de îndată, stârnind uimirea tatălui ei și celor doi tineri. Soțul ei o trimise să le aducă și pe celelalte două, iar Catarina plecă imediat să le aducă.
Tatăl Catarinei, de bucurie că își vede fata așa de schimbată, îi dublă zestrea, drept răsplată pentru Petruchio. Acesta spuse că le va mai dai și alte dovezi ale supunerii Catarinei. Catarina sosi cu cele două soții nesupuse. Petruchio îi spuse că boneta nu îi stă bine și să o arunce. Catarina o scoase imediat, stârnind nemulțumirea celor două tinere. Apoi Petruchio îi ceru soției sale să le spună celor două care le sunt îndatoririle. Catarina vorbi despre datoria soției de a se supune soțului, uluindu-i pe toți cei de față.
Sfârșit
Alte povestiri după comediile lui Shakespeare:
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!
e super povestea
RăspundețiȘtergereMulțumesc!
Ștergere1. Te-ai grăbit să întrebi la episodul nr.1 unde este continuarea! Mă bucur să ai găsit-o!
2. Ce ai citit tu aici este o POVESTIRE, nu o poveste. Originalul după care am povestit este o piesă de teatru și anume o comedie.