de ION CREANGĂ
Nică şi Trăsnea au lăsat baltă gramatica şi s-au întors la gazdă. Acolo s-a adunat o mulţime de dăscălime şi s-au pus pe petrecere, cum făceau ei petreceri la Fălticeni.
Către dimineaţă s-au trezit acolo cu popa Buligă, gata ameţit de băutură cu noaptea în cap.Popa Buligă a început a zice una şi alta despre fata popii din Fălticenii Vechi, la care se tot ducea Nică. Ba că e fată cuminte, ba că e bună de preoteasă, ba că se potriveşte cu Nică.
Băieţii, ca să-l oprească, i-au spus lui moş Bodrângă să mai cânte şi au pornit cu toţii iar la joc. Popa Buligă intră şi el în joc, suflecându-şi poalele anteriului şi aruncând potcapul cât colo. După o vreme, popa, obosit, le-a spus că trebuie să plece neapărat. A luat ceva de mâncare, a mai băut câteva pahare cu băutură şi a plecat.
Pe înserat, flăcăii l-au luat pe moş Bodrângă şi au mers la crâşmă la fata vornicului de la Rădăşeni. Cum i-a văzut, crâşmăriţa i-a dus deoparte, într-o odaie mare în care erau puse la păstrare fel de fel de lucruri: fasole, mazăre şi bob, mere şi pere, sămânţă de cânepă, fuioare de cânepă şi in, sculuri de borangic şi de lână şi multe altele.
În scurtă vreme, crâşmăriţa le-a adus o găină friptă şi o strachină cu plăcinte fierbinţi, împreună cu o cană mare de lut, plină cu băutură, cu vin de Odobeşti. S-a pornit iar pe petrecere. Au mâncat şi au băut, apoi s-au pornit iar să joace.
Când moş Bodrângă n-a mai putut să cânte, cam după miezul nopţii, au plecat către gazdă, unul câte unul. Acolo s-a văzut că toţi șterpeliseră câte ceva ! Nică - nişte pere uscate, moş Bodrângă - pleavă pentru aprins focul, Trăsnea - sămânţă de cânepă. Dar cel mai grozav a fost Oşlobanu, care umpluse turetcile cizmelor cu fasole boabe.
Se apropia însă vacanţa de Crăciun şi a trebuit să se potolească, să se mai lase de petreceri la Fălticeni, să mai şi înveţe ceva. Provizii aveau, lemne aveau, numai atâta supărare aveau, că, punând mâncarea în comun, unii ieşeau în pagubă fiindcă alţii mâncau mai mult.
Păgubaşii s-au hotărât să mai scape de câţiva mâncăi, în frunte cu Oşlobanu. Noaptea, pe când dormea greu, i-au pus poşte la tălpi, adică mai multe foi de hârtie, lipite cu seu de lumânare topit, puse la tălpi şi aprinse cu un chibrit. După câteva nopţi Oşlobanu îşi luă tălpăşiţa spre Humuleşti, lăsând baltă popia, dar şi proviziile sale de mâncare de la gazdă !
Către dimineaţă s-au trezit acolo cu popa Buligă, gata ameţit de băutură cu noaptea în cap.Popa Buligă a început a zice una şi alta despre fata popii din Fălticenii Vechi, la care se tot ducea Nică. Ba că e fată cuminte, ba că e bună de preoteasă, ba că se potriveşte cu Nică.
Băieţii, ca să-l oprească, i-au spus lui moş Bodrângă să mai cânte şi au pornit cu toţii iar la joc. Popa Buligă intră şi el în joc, suflecându-şi poalele anteriului şi aruncând potcapul cât colo. După o vreme, popa, obosit, le-a spus că trebuie să plece neapărat. A luat ceva de mâncare, a mai băut câteva pahare cu băutură şi a plecat.
Pe înserat, flăcăii l-au luat pe moş Bodrângă şi au mers la crâşmă la fata vornicului de la Rădăşeni. Cum i-a văzut, crâşmăriţa i-a dus deoparte, într-o odaie mare în care erau puse la păstrare fel de fel de lucruri: fasole, mazăre şi bob, mere şi pere, sămânţă de cânepă, fuioare de cânepă şi in, sculuri de borangic şi de lână şi multe altele.
În scurtă vreme, crâşmăriţa le-a adus o găină friptă şi o strachină cu plăcinte fierbinţi, împreună cu o cană mare de lut, plină cu băutură, cu vin de Odobeşti. S-a pornit iar pe petrecere. Au mâncat şi au băut, apoi s-au pornit iar să joace.
Când moş Bodrângă n-a mai putut să cânte, cam după miezul nopţii, au plecat către gazdă, unul câte unul. Acolo s-a văzut că toţi șterpeliseră câte ceva ! Nică - nişte pere uscate, moş Bodrângă - pleavă pentru aprins focul, Trăsnea - sămânţă de cânepă. Dar cel mai grozav a fost Oşlobanu, care umpluse turetcile cizmelor cu fasole boabe.
Se apropia însă vacanţa de Crăciun şi a trebuit să se potolească, să se mai lase de petreceri la Fălticeni, să mai şi înveţe ceva. Provizii aveau, lemne aveau, numai atâta supărare aveau, că, punând mâncarea în comun, unii ieşeau în pagubă fiindcă alţii mâncau mai mult.
Păgubaşii s-au hotărât să mai scape de câţiva mâncăi, în frunte cu Oşlobanu. Noaptea, pe când dormea greu, i-au pus poşte la tălpi, adică mai multe foi de hârtie, lipite cu seu de lumânare topit, puse la tălpi şi aprinse cu un chibrit. După câteva nopţi Oşlobanu îşi luă tălpăşiţa spre Humuleşti, lăsând baltă popia, dar şi proviziile sale de mâncare de la gazdă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !