DROMICHETE. Povestire pe scurt

legendă de DIMITRIE BOLINTINEANU

Regele macedonean Lisimah, dornic să-și extindă stăpânirea pe malul stâng al Dunării, pornește cu o mare armată împotriva regelui geto-dac Dromichete. Este învins și luat prizonier de daci, care vor să îl ucidă.

Dromichete vorbește poporului, arătând că este mai bine să le cruțe viața lui Lisimah și oamenilor lui, pentru a le câștiga prietenia. Poporul este de acord cu regele său.

CÂNTECUL NIBELUNGILOR (3)

legendă germano-scandinavă

Cântecul Nibelungilor ne spune că, înțeles cu Brunhilde, Hagen îl convinse pe Gunther că trebuie să-l ucidă pe Siegfried. Chipurile, trebuia să spele rușinea pe care i-o făcuse. Hagen o păcăli pe Kriemhilde că vrea să îl apere pe soțul ei. Îi ceru să coasă un semn pe haină, în dreptul locului pe unde poate fi ucis soțul ei. Îl atraseră într-o cursă pe Siegfried, chemându-l la vânătoare. Hagen înfipse lancea drept în semn, ucigându-l mișelește. Tot el luă sabia lui Siegfrid.

CÂNTECUL NIBELUNGILOR (2)

legendă germano-scandinavă

Cântecul Nibelungilor spune mai departe că tânărul Siegfried deveni stăpânitorul țării Nibelungilor. Își luă sabia și gluga fermecată și plecă spre casa părintească. Îl lăsase pe Albrich să păzească comoara blestemată. Acasă, auzi despre frumusețea și gingășia surorii lui Gunther. Porni, însoțit de câțiva cavaleri, să o ceară de soție pe Kriemhilde.

CÂNTECUL NIBELUNGILOR (1)

legendă germano-scandinavă

Cântecul Nibelungilor mai poate fi numit poemul ori epopeea Nibelungilor. El spune că, în urmă cu sute și sute de ani, prin părțile Rinului de sus, la Worms, trăiau regele Dancrat și regina Ute. Ei aveau trei fii și o fată. Cel mai mare fiu se numea Gunther (pronunță Gunter). Copilița, frumoasă și cuminte, se numea Kriemhilde (Crimhilda). Alături de ei se aflau mereu încruntatul frate și sfetnic al regelui, Hagen (Haghen), și mulți alți cavaleri.

La moartea regelui Dancrat se urcă pe tron Gunther. El avea să fie ajutat să cârmuiască de Hagen, așa cum dorise tatăl său.

LEGENDA LUI ROLAND. Povestire pe scurt

legendă franceză numită și ”Cântecul lui Roland”

Pe la jumătatea secolului al VIII-lea se năștea într-o peșteră, în Italia, un băiețel numit Roland. Mama lui, Berta, era sora împăratului Carol cel Mare. Berta  fugise din Franța de frica fratelui ei, care nu fusese de acord cu bărbatul ales de ea. După ce s-a născut băiețelul, tatăl lui i-a părăsit fără mila pe mamă și pe copil. Omul era speriat de foame și de frig, neînvățat să munceasca și lipsit de onoare.

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (6)

legendă britanică

Arthur și Lancelot au luptat mult timp. Deși Arthur credea că Lancelot era nevinovat, trebuia să respecte legile cavalerilor. Ele cereau ca onoarea regelui să fie apărată cu armele. Nici Lancelot nu ar fi voit să lupte împotriva regelui său, dar aceleași legi îl obligau să lupte pentru onoarea reginei sale.

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (5)

legendă britanică

Într-o zi de toamnă, regele Arthur și cavalerii Mesei Rotunde se aflau cu toții împreună, depănând povești de vitejie. Regina Guinever se plimba prin pădure, însoțită de trei cavaleri: sir Keu, sir Sagramor și sir Gawain. Deodată, mai mult de o sută de cavaleri au înconjurat-o. Erau oamenii lui Méliagrance (Meleagant), un cavaler care îl ura pe soțul ei tot atât de mult cât o iubea pe ea.

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (4)

legendă britanică

În jurul Mesei Rotunde a lui Arthur s-au adunat mulți cavaleri viteji: regii Ban și Bohor, feciorii regelui Bohor, Leodogan, Ivain și Keu, Gawain și Mordred și mulți alții.

Cel mai de seamă era, însă, Lancelot, fiul lui Ban și nepotul lui Bohor. El fusese răpit de mic de zâna Viviane. Ea îl crescuse lăsându-l să creadă că ea e mama lui.

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (3)

legendă britanică

Arthur a hotărât să meargă să slujească drept simplu cavaler în garda unui rege. Deși Arthur era rege, așa voia el să își desăvârșească ucenicia de cavaler. L-a ales pe regele cel mai încercat de năvălirile saxone, Leodogan. A pornit spre ținutul acestuia, însoțit de Merlin, de regele Ban de Benoic și regele Bohor de Gannes, precum și de alți cavaleri viteji.

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (2)

legendă britanică

În timp ce Arthur creștea, Merlin s-a dus în pădurea Brocéliande. A întemeiat acolo faimoasa școală a zânelor. Chiar lângă pădure se afla casa seniorului Dyonas. Într-o zi fata acestuia, Viviane, a ieșit la plimbare în pădure. L-a întâlnit pe Merlin și i-a cerut să o învețe și pe ea arta magiei.

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (1)

legendă britanică

Întâmplările s-au petrecut în urmă cu paisprezece secole, pe vremea lui Uther Pendragon, regele britonilor. Pe atunci, cel mai mare dintre vrăjitori era Merlin, care primise în dar de la zâna Inspirației o harpă de argint bătută cu smaralde.

Vrăjitorul Merlin a făcut pe jos un cerc, cu un băț, a aruncat în cerc o piatră și s-a trezit pe dată la curtea regelui Pendragon. Acesta era în război cu ducele Tintagil, prieten cu saxonii, dușmanii britonilor. Prin magia lui, Merlin a făcut să înceteze luptele.

CNEAZUL IGOR ȘI OASTEA LUI (2)

legendă rusească repovestită de Al.Mitru

Bătrânul cneaz Sviatoslav de la Kiev se întrebase mereu ce o fi cu cneazul Igor, ce o fi făcut în lupta cu poloveții. Acum primi cu mare durere vestea despre înfrângerea suferită de cneazul Igor și oastea lui. Ceru cnejilor să își unească oștile. Să pornească la luptă pentru a alunga pentru totdeauna dușmanul de pe pământurile rusești. Se adună astfel marea oaste a lui Sviatoslav. Aflând aceasta, poloveții începură să se retragă spre mare.

CNEAZUL IGOR ȘI OASTEA LUI (1)

legendă rusească repovestită de Al.Mitru

În urmă cu vreo opt-nouă sute de ani cnezatul Novgorod-Seversk era condus de cneazul Igor. Erau așteptați soli trimiși de cneazul Sviatoslav din Kiev. Oamenii sperau ca între cneji să se încheie o înțelegere. Voiau să se poată apăra, uniți, de atacurile poloveților (cumani, popor de origine turcă).

VITEAZUL ÎN PIELE DE TIGRU (2)

legendă de ȘOTA RUSTAVELI

Avtandil a luat urma tânărului şi l-a urmărit până a ajuns la o peşteră. Acolo stătea cu o tânără, Asmata, dar cei doi erau numai prieteni. Avtandil pândi până plecă viteazul in piele de tigru, apoi intră în vorbă cu Asmata. Îi spuse fetei de ce trebuie să ştie cine e acela.

Asmata se lăsă înduioşată de suferinţa lui Avtandil, pe care îl aştepta Tinatina de trei ani cu iubire. Ea îi promise că îl va îndupleca pe Tariel, viteazul in piele de tigru, să îşi spună povestea.

VITEAZUL ÎN PIELE DE TIGRU (1)

Legendă de ȘOTA RUSTAVELI, marele poet al Georgiei (Gruziei), care a scris-o pe la sfârşitul secolului al XII-lea, inspirat de legende populare persane şi gruzine.

Cândva, demult, domnea în Arabia împăratul Rostevan. El avea o fată, Tinatina. Pe Tinatina o iubea conducătorul oştilor, un tânăr frumos şi viteaz pe nume Avtandil. Împăratul hotărî să îi lase tronul frumoasei Tinatina, căci era bătrân şi ostenit.

La ospăţul care fu dat în cinstea tinerei împărătese, tatăl ei spuse că are o mare supărare. Era mâhnit că vine vremea să se ducă. Tinatina nu va mai avea un braţ aşa de puternic ca al lui ca să o sprijine. Împăratul se socotea cel mai bun arcaş, cu braţul cel mai tare şi ochii cei mai ageri.

METAMORFOZE 3. ATALANTA SI HIPPOMENE DEVIN LEI

legendă de PUBLIUS OVIDIUS NASO

Frumoasei  Atalanta îi sosise vremea măritişului. Sprintena fecioară nu voia să se mărite decât cu acela care o întrecea la fugă. Cei învinşi în întrecere trebuiau să plătească cu moartea înfrângerea lor şi dorinţa de a o lua de soţie.

METAMORFOZE 2. REGELE MIDAS ARE URECHI DE MAGAR !

legendă de PUBLIUS OVIDIUS NASO

Regele Midas se lecuise de pofta lui nebunească de aur, dar nu căpătase mai multă minte.

Nu departe de cetatea regelui Midas, Sardes, se afla muntele Timol. Zeul Pan, mândru de instrumentul la care cânta, naiul, îl chemă la întrecere pe zeul Apollo, care cânta minunat din liră. Judecător trebuia să fie însuşi muntele Timol, care luă pentru aceasta chip de om.

Pan începu să cânte din nai şi pădurile răsunară de cântecul lui. Sunetele ajunseră până la regele Midas, care veni să asiste şi el la întrecere.

METAMORFOZE 1: NISIPUL DIN RAUL PACTOL DEVINE AUR

legendă de PUBLIUS OVIDIUS NASO

Zeul Bachus porni, înconjurat de bacante şi de satiri, către Frigia, unde domnea regele Midas. Silen, învăţătorul lui Bachus, ajunsese mai înainte la regele Midas. Acesta, ştiind cât de mult ţinea zeul la învăţătorul lui, îi întinsese  masă mare, timp de zece zile şi zece nopţi.

În a unsprezecea zi ajunse şi Bachus. Bucuros că şi-a regăsit învăţătorul şi că acesta fusese tratat atât de bine, îi spuse lui Midas să ceară o răsplată. Regele Midas ceru ca tot ce va atinge el să se transforme în aur. Pofta lui nebunească de aur i-a adus însă numai nenorociri.

FILEMON ȘI BAUCIS. Povestire pe scurt

după Legendele Olimpului de Al. Mitru

Zeus află de la zeul Hermes că oamenii de pe Pământ nu îl cinstesc în temple cum se cuvine. Zeus porni la drum, să vadă cu ochii lui, însoţit chiar de Hermes şi arătând ca doi drumeţi obişnuiţi.

Aşa era. În multe locuri, oamenii zâmbeau cu subînţelesuri când vorbeau despre zei, ba chiar le puneau înţelepciunea la îndoială.

PYGMALION ȘI GALATEEA

după Legendele Olimpului de Al. Mitru

Zeița Afrodita fusese dusă de Zefir, după ce se născuse din spuma mării, pe insula Cipru, din Elada.

Se spune că într-un oraş din Cipru trăia cândva, demult, pe vremea când zeii se mai coborau încă printre muritori, un sculptor, Pygmalion. Frumosul tânăr sculpta din marmură sau fildeş, din piatră sau din lemn, chipuri de zei şi de oameni.

Pygmalion avea o casă mare şi frumoasă, grădini cu pomi roditori şi flori înmiresmate. Avea şi câţiva sclavi, dar nu avea soţie. O mulţime de fete ar fi vrut să se mărite cu el, o mulţime de mame cu fete de măritat îl pofteau mereu pe la petrecerile lor, dar el rămânea de o parte. Sculptorul visa o fiinţă pură, gingaşă, devotată, pe care să o iubească şi care să îl iubească pentru toată viaţa.