3 iulie 2018

ARTHUR ȘI CAVALERII MESEI ROTUNDE (1)

legendă britanică


Întâmplările s-au petrecut în urmă cu paisprezece secole, pe vremea lui Uther Pendragon, regele britonilor. Pe atunci, cel mai mare dintre vrăjitori era Merlin, care primise în dar de la zâna Inspirației o harpă de argint bătută cu smaralde.
Vrăjitorul Merlin a făcut pe jos un cerc, cu un băț, a aruncat în cerc o piatră și s-a trezit pe dată la curtea regelui Pendragon. Acesta era în război cu ducele Tintagil, prieten cu saxonii, dușmanii britonilor. Prin magia lui, Merlin a făcut să înceteze luptele.
Regele l-a invitat la un ospăț pe duce, împreună cu soția lui, Igraena. Tot Merlin a făcut astfel ca în inima regelui Pendragon să se aprindă iubirea pentru Igraena.
Regele i-a mărturisit femeii iubirea. Aceasta i-a spus soțului ei. Ducele a părăsit mânios ospățul și războiul a reînceput. Soția ducelui a rămas în castelul Tintagil, iar ducele și oastea s-au dus în alt castel, la Terrabil.
Regele Pendragon i-a spus lui Merlin că el nu poate trăi fără Igraena și i-a cerut să îl ajute să ajungă la ea. Vrăjitorul i-a promis că îl va ajuta, numai dacă îi va încredința lui primul copil pe care îl va avea cu Igraena. Regele s-a învoit, iar Merlin i-a cerut să le ordone cavalerilor să atace Terrabilul toată noaptea.
Merlin a făcut o vrajă și i-a dat regelui înfățișarea ducelui de Tintagil, apoi l-a dus la castelul acestuia. Igraena s-a mirat că îl vede acolo, dar el a spus că i-a fost dor de ea. S-au îmbrățișat, iar dimineață falsul duce de Tintagil a plecat.
Ducele adevărat a fost ucis chiar în noaptea aceea, de îndată ce s-a înserat. Doamna Igraena s-a mirat foarte tare, socotind că ducele o vizitase la patru ore după ce își pierduse viața, dar nu a spus nimic.
Regele Pendragon i-a trimis Igraenei pețitori, printre care se afla și Merlin, și a luat-o de soție. La vremea cuvenită, Igraena i-a născut un fiu.
Uther Pendragon i-a spus soției sale că trebuie să-și dea fiul lui Merlin, fiindcă e sortit să facă mari isprăvi luptând pentru Britania.
Merlin a luat copilul și l-a dus la baronul Hector, un vasal al regelui. I-a scris într-un bilet că numele copilului este Arthur și i-a cerut să nu spună nimănui că nu este copilul lui natural. Așa au făcut Hector și soția lui. L-au crescut pe Arthur, dar nu ca pe un copil al lor, fiindcă sir Hector era cam gelos pe calitățile lui, mai presus de ale copiilor lui naturali. Arthur a cărat lemne din pădure, a vânat, a pescuit, a învățat să vâslească și să lupte în orice fel, cu orice armă sau cu pumnul.

* * *

Sursa foto

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Semnați-vă însă comentariile cu un nume. E neplăcut să răspunzi la zeci, sute de ”Anonimi”. Vă mulțumesc !