CNEAZUL IGOR ȘI OASTEA LUI (1)

legendă rusească repovestită de Al.Mitru

În urmă cu vreo opt-nouă sute de ani cnezatul Novgorod-Seversk era condus de cneazul Igor. Erau așteptați soli trimiși de cneazul Sviatoslav din Kiev. Oamenii sperau ca între cneji să se încheie o înțelegere. Voiau să se poată apăra, uniți, de atacurile poloveților (cumani, popor de origine turcă).

MOȘ ION ROATĂ ȘI UNIREA

povestire de ION CREANGĂ.

Boierii moldoveni liberali, ca Mihail Kogălniceanu, se pregăteau să facă Unirea Moldovei cu Țara Românească. Ei au chemat la Iași și câțiva țărani fruntași. Când au ajuns, i-au îmbrăcat frumos și i-au dat în seama unuia dintre boieri. Acesta trebuia să le explice de ce au fost chemați.

Boierul le spuse că, deși au același grai, același port și aceeași credință, cei din Moldova și cei din Muntenia trăiesc despărțiți. Pentru întărirea neamului românesc, ei trebuie să facă Unirea, să fie o singură țară. Întrebați dacă au înțeles, câțiva țărani au spus că da. Ion Roată zise că el n-a înțeles. Nu numai atât, dar oricum nu îi ascultă nimeni pe țărani, așa că treaba asta se putea face și fără ei.

MOȘ ION ROATĂ ȘI CUZA VODĂ. Povestire pe scurt

povestire de ION CREANGĂ

În 1857, la Divanul ad-hoc din Moldova au luat parte, pe lângă boieri şi episcopi, şi nişte ţărani fruntaşi. Între aceştia se afla moş Ion Roată, om cinstit şi cuviincios, dar cu vorba dreaptă, fără ascunzişuri.

Boierii erau de toate felurile: şi mai mari şi mai mici, şi mai bătrâni şi mai tineri, şi mai învăţaţi şi mai neînvăţaţi.