CIULEANDRA. Povestire pe scurt (4)

roman de LIVIU REBREANU

Urmare la Ciuleandra (3)

XII

Puiu se întinde pe pat și rămâne așa multă vreme. Obosit de ședere, se scoală apoi și privește pe fereastră, ore în șir. Începe să ningă. Își amintește că, în urmă cu două săptămâni, fusese la Sinaia, la un concurs de schi. Voise să meargă și Madeleine, dar el preferase să meargă cu una dintre iubitele lui.

CROITORAȘUL CEL VITEAZ (3)

basm de FRAȚII GRIMM

Bucuros că a reușit să doboare uriașii, croitorașul cel viteaz se duse la împărat să-și ceară nevasta și zestrea. Împăratul însă îi ceru să treacă printr-o a doua încercare. În pădure apăruse un inorog, un cal cu un corn în frunte, care făcea numai rele și voia să scape de el. Voinicelul spuse pe dată că el a doborât șapte dintr-o lovitură și nu se teme el de un inorog.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (17)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul IV

Unde Sancho Panza răspunde la îndoielile și întrebările lui Samson Carrasco, împreună cu alte întâmplări vrednice de a fi cunoscute și povestite

După ce mâncă, Sancho Panza reveni la Don Quijote și reaminti că măgarul îi fusese furat de unul dintre osândiții eliberați de cavaler. Îl recăpătase apoi când hoțul le apăruse întâmplător în cale și fugise speriat. Cât despre suta de galbeni, fusese cheltuită în folosul lui, al nevestei și copiilor. Numai datorită acelei sume îndurase liniștită nevastă-sa drumurile bătute de Sancho în slujba lui Don Quijote.

LIMBA MUNȚILOR. Povestire pe scurt (2)

Păstorul care știa limba munților se însură și își făcu o gospodărie mare, cu vite nenumărate, cu păstori, văcari și porcari. Acum era și el stăpân, ba chiar ajunse cel mai bogat om din ținut.

POVESTEA LUI STAN PĂȚITUL (2)

basm de ION CREANGĂ

Povestea lui Stan Pățitul merse mai departe. Acum, că avea de toate, Stan sau Ipate putea să-și caute nevastă. Chirică îl învăță să meargă la horă, duminica, și când va pune ochii pe o fată, să-l cheme și pe el, ca să vadă câte coaste de drac are fata. Unele aveau trei, altele două și altele numai una.

NUCUL LUI ODOBAC. Povestire pe scurt (1)

nuvelă de EMIL GÂRLEANU

Pe dealul lutos şi sterp de lângă satul Arşiţeni se afla nucul lui Odobac, un nuc bătrân de sute de ani, cu umbra întinsă pe tot dealul.  Copacul era  pe partea de loc a Odobăceştilor, neam din care mai trăiau moş Toader şi nepotul său de frate, Mitru Odobac, un tânăr de vreo douăzeci şi cinci de ani pe care moşul îl crescuse ca pe fiul său, după moartea fratelui.

De la o vreme Mitru era cam schimbat.  Moş Toader află cu mirare de la primar că nepotul său  se pregăteşte să o ia de nevastă pe Ruja  lui Cazacu din Moghileni. Se duse mânios acasă şi îl certă pe Mitru că a aflat de la alţii că vrea să se însoare şi că o vrea tocmai pe Ruja, fata unui hoţ de cai care furase chiar şi de la tatăl băiatului.

LEBEDELE. Povestire pe scurt (3)

basm de HANS CHRISTIAN ANDERSEN

Eliza a lucrat toată noaptea ca să scape lebedele, frații ei, de vrajă. A doua zi,  prima cămaşă era gata. Când să se apuce de a doua, în peșteră intrară craiul acelei ţări cu tovarăşii lui, plecaţi la vânătoare. Eliza şi-a ascuns mâinile sub şorţ. Craiului i-a plăcut atât de mult frumuseţea ei, încât a dus-o la palat şi a hotărât să o ia de soţie.

C.F.R. Povestire pe scurt

schiță de ION LUCA CARAGIALE 

La o berărie stau la masă doi amici, Niță și Ghiță. Intră un mușteriu nou, un bărbat între două vârste, cam amețit de bautura. Cere voie și se așează la masa celor doi. Începe o conversație, pronunțând cam greu cuvintele.

PĂCALĂ ARGAT LA BADEA STANCU Povestire pe scurt (1)

din ”Isprăvile lui Păcală” de PETRE DULFU

Plecă Păcală iar prin lume. Ajunse lângă un sat şi se aşeză sub un copac, la umbră. Cum stătea el să se odihnească, auzi ce vorbeau doi săteni care săpau porumbul. Ziceau de badea Stancu şi de vicleana lui nevastă care, cum pleca bărbatu-său de acasă, se punea pe chefuit cu cumătru-său, morarul.

ION XII. George. Povestire pe scurt

de LIVIU REBREANU

Glasul iubirii

Capitolul XII  George 

Ion era acum toată ziua pe la George, și când acesta era acasă și când nu era. Savista, oloaga, băgă de seamă și îi spuse lui George. Bărbatul își aminti de privirea pe care Ion i-o aruncase Floricăi la nuntă și se hotărî să-l omoare.

Ion fu chemat de preotul Belciug la biserică, unde îl chemase și pe Vasile Baciu, cu gând să-i împace, în fața mai multor fruntași ai satului.