de LIVIU REBREANU
Glasul iubirii
Capitolul XII George
Ion era acum toată ziua pe la George, și când acesta era acasă și când nu era. Savista, oloaga, băgă de seamă și îi spuse lui George. Bărbatul își aminti de privirea pe care Ion i-o aruncase Floricăi la nuntă și se hotărî să-l omoare.
Ion fu chemat de preotul Belciug la biserică, unde îl chemase și pe Vasile Baciu, cu gând să-i împace, în fața mai multor fruntași ai satului.
După multă discuție, preotul îi făcu să semneze o hârtie prin care averea pe care o stăpâneau la momentul acela să rămână bisericii după moartea lor, dacă nu vor mai avea urmași. Vasile semnă, cu gândul că, măcar așa nu se vor bucura neamurile Glanetașului de averea lui. Ion semnă și el, gândind că se va însura și va avea copii, iar hârtia aceea nu va mai fi valabilă.
Numai că Ion pândi când nu era George acasă și se duse la Florica. Aflând că George pleacă duminică seara la pădure, îi spuse Floricăi să îl aștepte, fără să știe că îl aude și Savista. Aceasta îi spuse lui George, iar el se întoarse din drum, după ce plecase cu căruța, cu tatăl său. Spuse că nu îi este bine și se culcă lângă nevasta lui, dar nu adormiră nici unul. Târziu în noapte se auzi scârțâind poarta. George luă sapa din tindă, ieși și izbi cu putere de trei ori mogâldeața care se vedea în marginea grădinii.
Cu toată împotrivirea nevestei și a lui Ghighi, învățătorul Herdelea se văzu nevoit să scrie cererea de pensionare. Primul care află fu Titu. Obținuse să reprezinte ziarul tribuna Bistriței la Sibiu, la serbările Astrei, și trecuse pe acasă înainte de a pleca acolo.
Coborând din tren la Sibiu, Titu se miră că nimeni nu vorbise românește în tren, iar acum, călătorii care coborau vorbeau cu toții în limba română. Îl așteptase unul din frații lui Pintea, Virgil, care îl duse la un alt frate, Liviu. Acesta era căpitan și nu accepta discuții despre dorințele românilor din Transilvania de a se uni cu cei din România. Socotea, ca militar că este datoria lui să fie credincios împăratului austro-ungar. La întrebarea lui Titu ce ar face dacă ar trebui să lupte cu frații români din România, el spuse iar că și-ar face datoria față de împărat. Serbările ținură trei zile, după care Titu se pregăti să treacă frontiera în România.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !