PETER PAN SI WENDY. Povestire pe scurt (8)

ROMAN DE JAMES MATTHEW BARRIE

Urmare la Peter Pan și Wendy (7)

Capitolul VIII. RĂPIREA COPIILOR

Prințesa Crin Sălbatic și cei zece războinici care o însoțeau fuseseră atacați prin surprindere de pirați. După o luptă crâncenă, Crin Sălbatic și încă câțiva izbutiră să iasă din împresurare.

DESPOT-VODĂ. Povestire pe scurt (2)

dramă istorică de VASILE ALECSANDRI

Actul I Tabloul 2

Urmare la Despot-Vodă (1)

În palatul de la Suceava, într-un salon, Alexandru Lăpușneanu și Doamna Ruxandra stau de vorbă. Domnitorul o întreabă dacă a auzit, în lipsa lui, despre Despot, un pribeag sosit în lipsa lui la Suceava. Doamna îl și primise la curte, iar Despot îi arătase documentul din care reieșea că ar fi vărul ei. Lăpușneanul știe, însă, că documentele lui Despot sunt false și că acesta dorește să devină Despot-Vodă.

ROMEO ȘI JULIETA. Povestire pe scurt (2)

tragedie de WILLIAM SHAKESPEARE

Romeo își pierdu cumpătul văzându-și prietenul mort, scoase spada și luptă cu Tybalt până când îl ucise. Zgomotul și vestea cruntei încăierări adună multă lume, în frunte cu bătrânii Capulet și Montague și soțiile lor. Sosi și prințul, cârmuitorul orașului. Ascultă martorii și hotărî pedeapsa: îl osândi pe Romeo la exil.

ROMAN NĂZDRĂVAN. Povestire pe scurt

basm de NICOLAE FILIMON

Au fost odată trei frați. Cel mic putea să vadă viitorul, era năzdrăvan, de aceea îi spuneau Roman Năzdrăvan. Plecară ei odată de acasă şi ajunseră la o pajişte cu fân verde. Se apucară să cosească fânul ca să îşi încerce coasele.

Când erau pe la jumătate, veni stăpânul fânului, un zmeu. Le spuse să cosească până seara , când va veni el să-i ia acasă şi le va da de mâncare. Aşa făcu, le pregăti o masă împărătească, dar le puse otravă în mâncare. Numai o pâine, o strachină cu apă, o ploscă cu vin şi o lingură nu putu să le otrăvească. Roman Năzdrăvan le ceru tocmai pe acelea pentru el şi pentru fraţii săi.

CEI TREI MUSCHETARI. Povestire pe scurt (21)

roman de ALEXANDRE DUMAS

Volumul II

Capitolul XXXI Mănăstirea Carmelitelor din Béthune

Înainte ca cei trei muschetari mai vechi și cel nou numit, d'Artagnan, să pornească la drum spre Béthune, Milady ajunge la mănăstirea Carmelitelor din acea localitate. Face tot ce poate ca să placă stareței. O iscodește și își dă seama că este regalistă. Se preface și ea că este împotriva cardinalului Richelieu, ba chiar că este prigonită de către acesta. Atunci, stareța își dă drumul la gură și îi spune despre prezența doamnei Bonacieux în mănăstire.

ALEXANDRU LĂPUȘNEANUL. Povestire pe scurt (3)

de COSTACHE NEGRUZZI

IV. De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu...

Trecură patru ani de la tăierea boierilor.  După cum promisese doamnei, Alexandru Lăpușneanul nu mai dăduse moartea nici unui boier. Din dorinţa lui de a vedea suferinţe omeneşti se mulţumea să le scoată ochii sau să le taie mâinile.

O nelinişte avea Lăpuşneanul. Se temea ca Spancioc şi Stroici, ascunşi la curtea regelui polon, să nu vină cu oşti poloneze în Moldova. Cei doi, însă, îşi iubeau ţara şi nu doreau să îi aducă pieirea.

PĂCALĂ ARGAT LA BADEA STANCU Povestire pe scurt (2)

din ”Isprăvile lui Păcală” de PETRE DULFU

Privind nevasta de jur împrejur îl zări deodată pe morar şi îi zise soţului că i-ar duce plăcintele care le-au rămas. Badea Stancu se învoi, dar îl trimise pe Păcală cu plăcintele.

Păcală, în drum spre morar, aruncă plăcintele ici-colo prin iarbă şi ajunse cu mâna goală la el. Îi spuse că l-a trimis stăpâna să îi spună că badea Stancu a aflat tot şi o să vină să-l taie cu toporul, aşa că să o ia la fugă atunci când l-o vedea că vine.