ȚIGANIADA sau TABĂRA ȚIGANILOR (5)

epopee de ION BUDAI-DELEANU

Cântecul X  (Capitolul 10)

Îndemnați de îndelungata leneveală, de mâncare și băutură, țiganii pălăvrăgeau fără oprire, ce orânduire să fie în țară. Unii ziceau să nu fie nici o rânduială, alții că să fie toți egali. Unii voiau să aibă voievod și boieri, ca toată lumea, alții cereau să nu mai existe biruri și nici să nu mai muncească nimeni.

Cum nu cădeau niciodată la învoială, sfaturile țigănești se sfârșeau mereu cu bătaie. De aceea, cei mai bătrâni hotărâră ca fiecare ceată să numească un om mai mintos, care să participe la sfat. Se adunară delegații cetelor și începură sfatul.

ȚIGANIADA sau TABĂRA ȚIGANILOR (4)

epopee de ION BUDAI-DELEANU

Cântecul VII (Capitolul 7)

Mahomed porunci să se întocmească tabără întărită, unde să aștepte ca să fie găsit Vlad Basarab. Acesta, îmbrăcat în negustor, pătrunse în tabăra turcilor și începu să ia seama la armele acestora. Deodată auzi zarvă mare, precum că l-au prins și îl aduc pe Vlad.

Turcii îl găsiseră pe Argineanu. Ieșit din pădure, vraja se risipise și lui îi reveniseră puterea și curajul. Doborâse cu parul o ceată de turci, apoi se culcase lângă o fântână. Pe când dormea, niște turci îl legaseră fedeleș și acum îl aduceau sultanului.

ȚIGANIADA sau TABĂRA ȚIGANILOR (3)

epopee de ION BUDAI-DELEANU

Cântecul IV (Capitolul 4)

Se spune că, pe vremea lui Vlad Vodă, sfinții încă mai veneau din ceruri să-i ajute pe creștini. Sfântul Nicolae, văzând ce se petrece în Țara Românească, trimise pe Sfântul Spiridon, împreună cu Sfântul Gheorghe și Sfântul Dumitru, să le ajute românilor. În timpul acesta țiganii se sfădeau, căci unii voiau să plece mai departe, iar ceilalți ar mai fi stat pe loc.

ȚIGANIADA sau TABĂRA ȚIGANILOR (2)

epopee de ION BUDAI-DELEANU

Cântecul II (Capitolul 2)

Țiganii, dacă se văzură cu tabără, nici gând să pornească la drum cu burta goală. Tăbărâră întâi pe mâncare și pe băutură. Pe urmă trebuiră să se odihnească, fiindcă nu puteau să meargă cu burta plină. Văzând așa, Drăghici, fierarul îi chemă pe toți și porunci să plece înainte mesagerii, Gârbea și Găvan. Ca să-i ademenească la drum și pe ceilalți, bătrânii hotărâră să pună carele cu mâncare în față, când vor porni.

ȚIGANIADA sau TABĂRA ȚIGANILOR (1)

epopee de ION BUDAI-DELEANU

Prolog

Dacă la români ar fi existat poeți ca Homer și Vergiliu, atunci domnitori mari ca Ștefan și Mihai și-ar fi avut epopeile lor. Naratorul, care își spune Leonachi Dianeu, arată că nu a binemeritat inspirația muzelor. Prin urmare, s-a lăsat inspirat de cântecul broaștelor și a scris versurile unui poem. Acesta nu aspira atât de sus ca Iliada și Eneida și se intitula Țiganiada.

ENEIDA de Vergilius Povestire pe scurt (3)

Pe ţărm, Enea se întâlni chiar cu mama lui, zeiţa Afrodita-Venus, care luase chipul unei fete ce tocmai trecea pe acolo. Ea îi spuse să meargă în ospeţie la bogata regină Didona şi că douăsprezece din cele treisprezece corăbii pe care crezuse că le-a pierdut în furtună se află în portul Cartaginei, în bună stare. Regina Didona îi primi cu multă bunătate şi îi conduse să vadă cetatea Cartaginei.

ENEIDA de Vergilius Povestire pe scurt (2)

Troienii, în frunte cu Enea, urcară pe douăzeci de corăbii troiene şi porniră pe mare. Ajunseră pe insula lui Licurg, de unde fugiră iute, aflând cruzimea cu care se purta acesta cu nou-veniţii pe insulă.  Se duseră în insula Delos, unde se afla vestitul oracol al lui Apolon. Oracolul îi spuse lui Enea că se va stabili pe pământul care a dat naştere străbunilor săi. Acesta se gândi că este vorba despre locul de naştere al bunicului său, insula Creta, şi hotărî să se îndrepte într-acolo.

ENEIDA Povestire pe scurt (1)

de VERGILIUS

Ca și epopeea Odiseea, epopeea Eneida și-a primit denumirea de la numele eroului principal. De această dată, eroul este Enea, fiu al lui Anchise și al zeiței Afrodita.

Războiul troian se afla în al zecelea an. Era în zorii zilei în care aheii se prefăcuseră că au părăsit ţărmul Troiei. Numeroși troieni ieşiră la porţile cetăţii şi văzură uriaşul cal de lemn, născocit de Ulise - Odiseu. Mulţi au spus să îl ducă în cetate. Unii s-au opus. Cel mai tare s-a împotrivit preotul Laocoon. El spunea că darurile grecilor sunt facute cu gânduri ascunse şi se teme de ele.

ODISEEA de Homer. Povestire pe scurt (4)

Norocul lui Ulise fu o zână a mării, care îl ajută să ajungă pe ţărm, în ţara feacilor, chiar pe unde trecea Nausicaa, fiica regelui. Aceasta îl ajută  să îi convingă pe rege şi pe regină, părinţii ei, să îi facă o corabie care să îl ducă în ţara lui. Şi corabia aceasta avu o soartă tristă, dar după ce îl duse pe Ulise pe ţărmul Itacei.

ODISEEA de Homer. Povestire pe scurt (3)

Ulise se întoarse la corabie şi luă drumul înapoi către insula Circei. Aceasta îl povăţui cum să scape de sirene. Ele atrăgeau marinarii pe ţărm cu cântecele lor minunate, le împingeau vasele în larg, apoi îi lăsau să moară de foame şi de sete. După sfatul ei, Ulise şi ai lui îşi astupară urechile cu ceară şi trecură de sirene cu bine. Tot după sfatul Circei reuşiră să treacă cu bine printre stâncile Scila şi Caribda şi ajunseră astfel la insula lui Apollo.

ODISEEA de Homer. Povestire pe scurt (2)

Ajunseră aproape de insula Ciclopilor, uriaşii cu un singur ochi, aşezat în frunte. Ulise, curios să-i vadă pe ciclopi, îşi duse corabia chiar la ţărmul insulei. Celelalte corăbii se opriră într-o insulă mai îndepărtată. Ulise şi o ceată de oameni de-ai lui, cu ulcioare de vin în braţe, căutară o peşteră unde să poposească.

ODISEEA de Homer. Povestire pe scurt (1)

Epopeea Odiseea și-a primit numele după numele eroului ei principal, Odiseu - Ulise.

Ulise văzu că nici după zece ani aheii nu izbutiseră să treacă de zidurile  Troiei (întâmplările din ultimul an sunt povestite în epopeea Iliada). Atunci, el născoci un vicleşug. Puse meşteri pricepuţi să întocmească un cal uriaş de lemn. Îl umplu cu soldaţi şi îl lăsă noaptea la porţile cetăţii.

ILIADA. Povestire pe scurt (4)

epopee de HOMER

Bătălia porni din nou. Troienii conduşi de Hector îi alungară pe ahei de sub zidurile cetăţii până la corăbii. Bătrânul Nestor, înţeleptul, îl trimise pe Patrocle, prietenul lui Ahile, să îi spună acestuia să îşi pună vestita lui armură şi să alunge troienii de la corăbii.

ILIADA. Povestire pe scurt (3)

epopee de HOMER

După zece zile mai-marii oştirilor se adunară la sfat, iar Ahile îi ceru proorocului Calchas să le spună care e pricina mâniei lui Apolo. Acesta spuse că zeul este supărat că Agamemnon nu i-a respectat preotul şi că trebuie ca fiica să îi fie înapoiată, ca să stingă supărarea zeului. Agamemnon, supărat, spuse că o va înapoia pe Hriseis tatălui său, dar că, în schimb, îi va lua lui Ahile iubita, pe Briseis.

ILIADA. Povestire pe scurt (2)

epopee de HOMER

Paris plecă spre Sparta, după sfatul Afroditei, cu o corabie poleită cu aur. Acolo, la curtea regelui Menelaos, fu întâmpinat ca un frate, căci regele era prieten cu tatăl său. Regele trebui să plece cu treburi. În lipsa lui, zeul Cupidon îi ținti cu săgeata dragostei pe Paris şi pe Elena, soţia regelui Menelaos.

ILIADA. Povestire pe scurt (1)

 epopee de HOMER.

Epopeea Iliada și-a primit numele de la Ilion, o altă denumire a cetății Troia. Ea provine de la primul dintre cei trei fondatori ai Troiei: Ilos, Tros și Dardanos. Prințul troian Paris o răpește pe Elena, soția regelui aheu (grec) Menelaos. De aici pornește războiul troian, ce a durat zece ani. Iliada descrie ultimul an al războiului.