CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (11)

roman de NICOLAE FILIMON

XXXI. Cu rogojina aprinsă-n cap şi cu jalba-n proţap

Dinu Păturică se prezentă la Alexandru Ipsilanti şi îi spuse că îl legase, apoi îl tăiase pe Tudor Vladimirescu şi îl aruncase într-un puţ. Ipsilanti îi dădu hârtia de numire ca ispravnic peste două judeţe şi îi promise că, de va deveni domn, îl va face caimacam al Craiovei.

Proaspătul ispravnic se duse la noii săi supuşi şi le promise dreptate. După aceea se puse şi înlocui pe toţi oamenii din administraţia judeţelor cu oamenii săi. Mai departe, începu a jupui de avere oamenii, mai ales că Ipsilante trimitea mereu după bani şi vite.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (10)

roman de NICOLAE FILIMON

XXVII. Blăstemul părintesc

Dinu Păturică avea acum o avere mare: trei moşii, două vii şi o casă mare şi frumoasă. Voia însă şi un rang pe măsură.

Sultanul îl numi domnitor în Țara Românească pe Alexandru Şuţu. Ciocoiul se informă imediat care sunt prietenii acestuia şi  intră pe sub pielea lor.  În curând, toţi îi frecventau casa, îi beau băuturile şi îi făceau ochi dulci femeii sale. Până la urmă primi rang de boier mare şi funcţia de ispravnic de străini, prin care intră în relaţii cu consulul rus şi cu cel austriac.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (9)

roman de NICOLAE FILIMON

XXIV. Cochii vechi

Chir Costea Chiorul sosi la casa postelnicului Tuzluc şi intră pe furiş în odaia lui Dinu Păturică. Îşi puseră la punct socotelile, pentru a nu fi prinşi că au afaceri prefăcute.

Dinu Păturică îi dădu negustorului banii ce îi datora fiindcă îi cumpărase pe numele lui moşia Răsucita, a postelnicului Tuzluc. Nu numai atât, dar plătise mită la cochii vechi, adunarea neguţătorilor - să nu amâne vânzarea, la telal-başa - să nu anunţe licitaţia, ca să nu aibă concurenţi, casierului -  să nu facă greutăţi la numărarea banilor. Mai plătise şi alte taxe şi bacşişuri.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (8)

roman de NICOLAE FILIMON

XX. Teatrul în Ţara Românească

În timpul lui Caragea vodă, fiica sa, domniţa Ralu, clădi la Cişmeaua Roşie o sală de bal în care s-au dat primele reprezentaţii de teatru.

Tinerii greci din principate puseră în scenă piese pline de patriotism şi ură împotriva tiraniei, ca Moartea lui Iuliu Cezar de Voltaire si altele asemenea. S-a distins atunci tânărul C.Aristia, care interpreta cu succes şi roluri femeieşti, până la apariţia primelor actriţe.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (7)

roman de NICOLAE FILIMON

XVIII. Ce n-aduce anul, aduce ceasul

Vătaful de curte izgonit de postelnic, Gheorghe, se făcu jălbar. Ştia bine greceşte, scria frumos româneşte, cunoştea legile şi, mai ales, nu mai voia să fie vătaf. Era cinstit şi nu putea suferi hoţia slugilor. Într-o zi, aflându-se la slujba lui prost plătită, îl cunoscu pe banul C. Bătrânul boier preţui cinstea, frumoasa purtare a lui Gheorghe şi cunoştinţele lui, aşa că îl angajă în casa lui, drept grămătic.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (6)

roman de NICOLAE FILIMON

XVI. Fă-te om de lumea nouă, să furi cloşca după ouă !

În beciurile caselor postelnicului, Dinu Păturică pregătise petrecerea ciocoilor, o masă mai ceva decât cea a stăpânului său. Deîndată ce musafirii şi postelnicul plecară, ciocoiul coborî în camera în care dădea ospăţul. Aceasta era mai frumos şi mai cu grijă împodobită chiar decât odăile postelnicului.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (5)

roman de NICOLAE FILIMON

XIV. Ţin'te bine, arhon postelnice !

Vodă Caragea primi o scrisoare de taină de la un amic al său de la Poarta Otomană. Acesta îl vestea că padişahul primise reclamaţii împotriva lui, precum că jefuieşte ţara şi prigoneşte pe boierii de frunte. Vodă se îngrijoră şi se înfurie, pentru că trimitea anual peşcheşuri grele la otomani, iar acum hoţii uitaseră de zecile de mii de galbeni, de berbeci, unt, miere, grâu.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (4)

roman de NICOLAE FILIMON

XI. Adevărul e proastă marfă

Postelnicul era mulţumit că pusese paznic credincios la amantă şi că aceasta îl iubea cu înflăcărare. Îl răsplăti  pe Dinu Păturică cu ranguri întâi mai mici, apoi mai mari, astfel că ciocoiul ajunse în scurtă vreme pitar, dregător care are în grijă aprovizionarea curţii cu pâine. Vătaful de curte simţise ce fel de om era Păturică încă de când venise la curte, în urmă cu patru ani. Îl observase fără a fi simţit şi ştia tot ce se întâmplase. 

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (3)

roman de NICOLAE FILIMON

VI. Ipocriţii în luptă

În drum spre casa Cherei Duduca, Dinu Păturică se întâlni cu vătaful Niculăiţă. Acesta îl învăţă să nu-i spună stăpânului dacă o va prinde pe chera Duduca cu iubitul ei, calemgiul. Femeia l-ar fi convins pe postelnic, cu farmecele ei,  că e nevinovată, iar el ar fi fost cel pedepsit. Mulţumit că vătaful i-a adeverit planurile pe care şi le făcuse, Dinu plecă mai departe.

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (2)

roman de NICOLAE FILIMON

III. Românul şi fanariotul

Vodă Caragea îl făcu să aştepte pe ban mai mult  de o oră. Când sosi, îi spuse că postelnicul Andronache Tuzluc s-a plâns că nu vrea să îi dea fata de soţie. Îi ceru el fata în numele postelnicului, crezând că boierul român nu va avea curaj să îl refuze. Banul îl refuză totuşi, deşi ştia că îl puteau aştepta moartea ori surghiunul. 

CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (1)

roman de NICOLAE FILIMON

Deși neterminat, romanul ”Ciocoii vechi și noi sau Ce naşte din pisică, şoareci mănâncă”, de Nicolae Filimon, datorită puternicei conturări a personajului Dinu Păturică, a fost socotit un moment excepţional în istoria romanului românesc, primul roman adevărat în accepţiunea modernă a conceptului de roman.

I. Dinu Păturică

Într-o dimineaţă de toamnă din anul 1814, în București, un tânăr îmbrăcat sărăcăcios, cu chipul arătând viclenie şi ambiţie grosolană, aştepta la intrarea casei marelui postelnic Andronache Tuzluc. Tânărul era Dinu Păturică, fiul logofătului Ghinea Păturică, supus al boierului. Aducea scrisoare de la tatăl său, prin care acesta îl ruga supus pe boier să îl ia în slujba sa pe Dinu.