CIOCOII VECHI ȘI NOI. Povestire pe scurt (10)

roman de NICOLAE FILIMON

XXVII. Blăstemul părintesc

Dinu Păturică avea acum o avere mare: trei moşii, două vii şi o casă mare şi frumoasă. Voia însă şi un rang pe măsură.

Sultanul îl numi domnitor în Țara Românească pe Alexandru Şuţu. Ciocoiul se informă imediat care sunt prietenii acestuia şi  intră pe sub pielea lor.  În curând, toţi îi frecventau casa, îi beau băuturile şi îi făceau ochi dulci femeii sale. Până la urmă primi rang de boier mare şi funcţia de ispravnic de străini, prin care intră în relaţii cu consulul rus şi cu cel austriac.

Într-o zi, pe când dădea un ospăţ strălucitor, sosi la el acasă tatăl său. Venise cu o căruţă jerpelită cu doi cai slabi, condusă de un băiat îmbrăcat ţărăneşte. El era îmbrăcat cu haine boiereşti, dar tare ponosite, şi avea părul alb ca zăpada, deşi faţa îi era încă tânără.

Întâi nu îi veni să creadă că e casa fiului său. Apoi ceru unui arnăut să îl ducă la Dinu. Acesta nu îndrăzni, boierul ridică glasul şi fiul său îl auzi. Dinu Păturică ieşi repede şi porunci să fie izgonit, spunând că el nu are tată. Atunci tatăl său îl blestemă să îl gonească toţi şi să nu îl ajute nimeni când i-o fi greu, apoi plecă.

Alexandru Şuţu fu otrăvit şi  Dinu Păturică îşi pierdu protectorul. Izbucni revoluţia lui Tudor Vladimirescu şi ciocoiul se alipi oamenilor acestuia. În ţară intră Alexandru Ipsilanti şi Păturică se duse să se pună bine şi cu el.

Ipsilanti, invidos pe calităţile lui Tudor Vladimirescu, sigur că acesta îl va pune în umbră, îi ceru lui Păturică să ridice oamenii împotriva acestuia, pentru ca să îl înlăture de la putere. Răsplata: deocamdată îl numi ispravnic peste două judeţe din cele care erau în stăpânirea lui.

XXVIII. Un suflet nobil

Vătaful Gheorghe, plecat în Moldova, fusese luat ca secretar particular la Mihai-vodă Şuţu. Era tratat cu onoruri, fu înălţat la rangul de mare comis şi primi bogate daruri domneşti. Inima îl trăgea însă înapoi în Ţara Românească, aşa că se întoarse.

Gheorghe nu îi găsi pe cei dragi. Maria se îmbolnăvise grav şi tatăl său se hotărâse să se mute cu totul la munte. Îl află însă pe postelnicul Tuzluc, bolnav şi neputincios,  şi plăti unei femei să îl îngrijească bine, într-o casă frumoasă şi curată.

De la femeie află şi de soarta celor trei complici care îl ruinaseră pe Tuzluc. Chir Costea Chiorul fusese prins cu un mofuzluc, un faliment mincinos şi acum era pe cale să înfunde ocna. Lui Dinu Păturică încă îi mergea bine.

XXIX. Lagărul de la Cotroceni şi trădarea

Dinu Păturică reuşise ceea ce îi promisese lui Ipsilanti. Oamenii lui îi îmbătaseră pe pandurii lui Tudor şi îi îndemnaseră la jafuri şi violuri. Tudor, care nu suferea asemenea fapte, îi pedepsise aspru, cu moartea, fie că erau soldaţi, fie că erau ofiţeri.

Într-o seară, Păturică se duse în lagărul sau tabăra de la Cotroceni, unde se afla o parte a oştirii lui Tudor. Se folosi de nemulţumirea unor comandanţi care promiseră că, dacă Tudor va mai omorî pe careva dintre oamenii lui, ei îl vor părăsi. Pe de altă parte, ciocoiul vorbise cu oamenii lui să iasă cu oştenii la alte jafuri şi violuri, aşa că era sigur că Tudor va da iar pedeapsa cu moartea.

XXX. Alexandru Ipsilant şi Eteria grecească

Eteria avea drept scop să răscoale toate popoarele aflate sub asuprirea otomană şi să le obţină eliberarea. Lui Alexandru Ipsilant i se rezervase un rol important, dar lipsa de disciplină, de moralitate şi diplomaţie făcură să nu poată îndeplini acest ţel pe căi cinstite şi recurse la intrigi.

Una dintre urzelile sale era făptuită de Dinu Păturică. Acesta veni şi îi spuse că făcuse totul aşa cum se învoiseră, iar Ipsilanti îi dădu două cete de arnăuţi să meargă la Goleşti să-l lege pe Tudor Vladimirescu.

* * *

Urmează Ciocoii vechi și noi (11)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !