roman de NICOLAE FILIMON
III. Românul şi fanariotul
Vodă Caragea îl făcu să aştepte pe ban mai mult de o oră. Când sosi, îi spuse că postelnicul Andronache Tuzluc s-a plâns că nu vrea să îi dea fata de soţie. Îi ceru el fata în numele postelnicului, crezând că boierul român nu va avea curaj să îl refuze. Banul îl refuză totuşi, deşi ştia că îl puteau aştepta moartea ori surghiunul.
Domnul fanariot se stăpâni, căci în ţară boierii români începuseră a se răzvrăti, iar de la Constantinopol veneau ştiri rele. Aflând de la banul că Tuzluc pradă sărmanii din toată ţara, se prefăcu a fi interesat de pedepsirea lui. Când banul plecă de la vodă, drumul i se încrucişă cu al postelnicului, care venea să afle rezultatul planului său.
IV. Chera Duduca
După ce află de refuzul hotărât al banului, postelnicul Tuzluc se dezlănţui într-o viaţă de dezmăţ, punându-se pe chefuri şi serate cu cei mai desfrânaţi dintre boieri. Cu toate acestea el avea o iubită, pe chera Duduca.
Frumoasa femeie avusese o poveste de dragoste cu fiul domnitorului, dar acesta o părăsise la scurt timp. Acceptase dragostea marelui postelnic, fiindcă era iubitoare de lux şi de bogăţie, dar inima i-o dăruise gratis unui tânăr şi sărac calemgiu. Postelnicul află şi vru să o izgonească, dar femeia se prefăcu atât de bine că e nevinovată, încât până la urmă îi ceru el iertare că a bănuit-o.
V. Educaţiunea ciocoiului
Când Dinu Păturică ajunsese în casa postelnicului Andronache Tuzluc, ştia să scrie şi să citească româneşte şi foarte puţin în limba greacă. Ştia să întocmească diferite documente şi ştia să-i tortureze pe țărani pentru a le lua ultimii bani pentru dări.
Fiind supus şi linguşitor cu boierul, acesta hotărî ca, după ce îşi îndeplinea slujba de dimineaţă, să îl trimită la şcoală să înveţe bine limba greacă, limba vorbită de cei sus-puşi în vremea aceea. În doi ani Dinu vorbea perfect greceşte şi citise cărţile din biblioteca stăpânului, mai ales operele lui Machiavelli.
Dinu Păturică se scula de dimineaţă când se lumina de ziuă, intra la boier când se trezea, îi freca picioarele, îl ajuta să se îmbrace, îi aducea dulceaţa, cafeaua şi ciubucul. Când pleca boierul, se ducea la vătaful de curte, administratorul casei, îl acoperea cu linguşeli, apoi pleca la el în cameră. Spăla feligenele de cafea şi curăţa ciubucurile, apoi se punea pe studiat. Când venea stăpânul, se ducea şi servea la masă cu mare zel.
În afară de acestea, el era foarte amabil cu toţi servitorii casei, îi ajuta şi le lua partea în faţa vătafului, încât îl îndrăgiseră toţi. Numai vătaful îşi dăduse seama ce fel de om e şi ce gânduri are.
În timpul acesta avusese loc scena de gelozie dintre boier şi Chera Duduca. Dorind să o supravegheze pe femeie, boierul îi încredinţă această treabă lui Dinu Păturică. Fericit, acesta îi scrise tatălui său că a pus mâna pe pâine şi pe cuţit. Boierul, sluga și amanta erau acum legaţi prin interesele lor.
* * *
Urmează Ciocoii vechi și noi (3)
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !