IVANHOE. Povestire pe scurt (22)

roman de WALTER SCOTT

Capitolul 41

În poienița în care se aflau regele Richard, Robin Hood și haiducii lui, sosesc cavalerul Ivanhoe și scutierul său, Gurth. Regele îl lămurește pe Ivanhoe că stătuse ascuns în armura Cavalerului Negru ca să le dea timp credincioșilor lui să adune oștile.

IVANHOE. Povestire pe scurt (9)

roman de WALTER SCOTT

Capitolul 17

Cavalerul Negru încearcă să cânte la harfă, dar strunele instrumentului sunt dezacordate. Le acordează cum poate, apoi cântă o baladă intitulată ”Întoarcerea cruciatului”. Călugărul ascultă cu multă atenție și la sfârșit face observația că acel cavaler saxon, cruciatul despre care era vorba în cântec, pare să fi stat destul de mult printre cavalerii normanzi.

IVANHOE. Povestire pe scurt (5)

roman de WALTER SCOTT

Capitolul 9

Mareșalii turnirului îi cer câștigătorului să își ridice viziera, căci nu se cădea să își primească premiul de la prințul John cu fața acoperită. Cavalerul Dezmoștenit invocă jurământul pe care îl făcuse de a nu își arăta fața până la o anumită dată. Cum acesta era un lucru obișnuit în lumea cavalerilor, mareșalii nu mai insistă.

IVANHOE. Povestire pe scurt (3)

roman de WALTER SCOTT

Capitolul 5

Lacheul Oswald îl anunță pe Cedric, stăpânul său, că noul oaspete este Isaac, un evreu din York. Cedric admite să fie adus în sala de mese. Totuși starețul și cavalerul templier sunt foarte nemulțumiți, căci pe vremea aceea evreii erau disprețuiți și prigoniți.

IVANHOE. Povestire pe scurt (2)

roman de Walter Scott

Capitolul 3

Cedric Saxonul se afla în marea sală de mese a castelului. Era un bărbat de vreo șaizeci de ani, voinic și bătăios, gata oricând să lupte pentru drepturile sale și ale semenilor săi saxoni. În sală mai erau o mulțime de slujitori și de câini.

IVANHOE. Povestire pe scurt (1)

roman de Walter Scott

Capitolul 1

În vremea robiei regelui Richard I, acum vreo opt sute de ani, în Anglia puterea era deținută de marii nobili franco-normanzi. După ce luaseră cu sila puterea în Anglia, sub conducerea lui William de Normandia, îi oprimaseră pe nobilii anglo-saxoni, nobili cu obârșie engleză. Principii și marii nobili saxoni fuseseră exterminați încet-încet. Mai exista acum un număr foarte mic de nobili saxoni de rang mic, supuși cu sila nobililor normanzi.