IVANHOE. Povestire pe scurt (8)

roman de WALTER SCOTT

Capitolul 15

Waldemar Fitzurse, sfetnicul prințului John, încearcă să-i adune din nou în jurul prințului pe curtenii speriați de întoarcerea regelui Richard. Le promite unora putere, altora bogății, altora chiar le dă aur. Tuturor le dă asigurări că regele Richard nu se va mai întoarce. Privirile lor neîncrezătoare îl fac să își schimbe spusele.

Acum încearcă să îi convingă că regele se întoarce ca să se răzbune pe oamenii fratelui său, așa că mai bine să facă tot ce trebuie ca să îl încoroneze pe prințul John. Până la urmă îi convinge să ia parte la adunarea de la York ca să pregătească încoronarea lui John.

Reîntors seara târziu la castelul Ashby, Fitzurse îl întâlnește pe De Bracy, îmbrăcat în haine verzi de pădurean, de haiduc. De Bracy îi destăinuie că a doua zi, când saxonii vor pleca spre casa lor, el și oamenii lui o vor răpi pe Rowena. Vina va cădea asupra haiducilor, apoi va apărea el în haine de nobil și se va preface că o salvează pe domniță. O va aduce la castelul lui Front-le-Boeuf și o va obliga să se mărite cu el. În toată această ispravă va avea ajutorul cavalerului templier Brian de Bois-Guilbert,

Fitzurse încearcă să îl facă pe De Bracy să se răzgândească, dar nu reușește.

Capitolul 16

Cavalerul Negru, unul din cei doi adevărați eroi ai turnirului, pornește de dimineață prin păduri, îndreptându-se către casă. Merge toată ziua și noaptea îl prinde tot în pădure. Calul său găsește o potecă ce îi duce la o colibă, aflată lângă ruinele unei mici capele.

Cavalerul bate cu vârful lancei în ușa colibei. Călugărul dinăuntru (fratele Tuck, duhovnicul bandei lui Robin Hood - Robert de Locksley) îi spune întâi să plece, fiindcă îl tulbură de la rugăciune. Cavalerul insistă și pustnicul, un bărbat foarte solid, îi deschide ușa, însoțit de doi dulăi.

În coliba sărăcăcioasă, pustnicul îi arată cavalerului un loc pentru cal, un loc unde să doarmă și o strachină cu mazăre uscată de mâncare. Înduioșat de atenția cu care străinul își îngrijește calul, călugărul spune că are niște provizii de fân lăsate de pădurar pentru calul lui și îi dă o legătură de fân să-și hrănească animalul.

Cei doi mănâncă cu greu din mazărea uscată și cavalerul se miră cât de voinic poate fi pustnicul cu asemenea mâncare. Cum se vedea pe fața cavalerului că nu îi place și cum călugărul începuse să îl simpatizeze, acesta din urmă își amintește că pădurarul îi lăsase și o plăcintă cu carne, apoi și un poloboc cu vin.

Cavalerul îl admiră pe călugăr ce puternic este și socotește că ar putea să lupte cu orice armă. Călugărul deschide o firidă și scoate fel de fel de arme, dar și o harfă. Cavalerul preferă, totuși, să cânte la harfă, decât să lupte cu călugărul.

* * *

Urmează Ivanhoe (9)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !