Poveste sârbească din volumul ”Povești de aur” de Nicolae Batzaria
Era cândva un păstor foarte harnic și foarte cinstit. Într-o zi, aflându-se cu turma la păscut lângă o pădure, auzi un țipăt ascuțit venind dintre copaci.
Păstorul se duse într-acolo și văzu că pădurea luase foc. În mijlocul focului era un șarpe, care îl rugă să îl scape.

