ZÂNELE. Povestire pe scurt

basm de CHARLES PERRAULT

A fost odată o femeie văduvă care avea două fete. Fata cea mare semăna leit cu mama sa. Era urâtă și răutăcioasă din cale-afară. Fata cea mică semăna cu răposatul tată. Era bună și blândă și frumoasă foc.

Mama o iubea numai pe fata cea mare, cea care îi semăna. Pe ea o alinta și o ferea de muncă, în timp ce fata cea mică făcea toate muncile grele din casă. De două ori pe zi se ducea și aducea apă de la fântână cu ulciorul.

Într-o zi, fata tocmai se îndrepta spre casă, cu ulciorul plin. Deodată îi ieși în cale o femeie bătrână și zdrențăroasă care îi ceru puțină apă de băut.

PRINȚUL BROSCOI. Povestire pe scurt

basm de FRAȚII GRIMM

În vremuri îndepărtate trăia un împărat ce avea mai multe fete frumoase. Cea mai mică era însă cea mai frumoasă dintre ele.

ILEANA SIMZIANA. Povestire pe scurt (1)

basm de PETRE ISPIRESCU

A fost odată un împărat așa de mare și de puternic încât învinsese o mulțime de împărați. De aceea, ei trebuia să îi trimită câte un fiu să îl slujească timp de zece ani.

Unul dintre acești împărați era tare necăjit, fiindcă nu avea pe cine să trimită. El nu avea decât trei fete.Fata cea mare spuse că se va da drept băiat și se va duce ea să-l slujească pe împăratul cel puternic. A pornit la drum, călare pe un cal frumos. Când a ajuns la podul de aramă, tatăl ei, prefăcut în lup fioros, i-a ieșit urlând înainte. Fata s-a speriat și s-a întors acasă.

CELE DOUĂSPREZECE FETE DE ÎMPĂRAT ȘI PALATUL CEL FERMECAT (1)

de PETRE ISPIRESCU

Era odată un flăcău orfan, frumușel, curățel și tare harnic și cuminte. Toate fetele din sat se uitau cu drag la el. Cei la care muncea îl prețuiau mult. Numai flăcăii îl pizmuiau și îi scoteau fel de fel de vorbe. El nu îi băga în seamă. Se ducea liniștit cu vitele la păscut. Vitele pe care le îngrijea el parcă erau mai frumoase și dădeau lapte mai mult decât celelalte.