ROBIN HOOD. Povestire pe scurt (10)

roman de HENRY GILBERT

Capitolul VII. Cum l-a salvat Robin Hood pe Will Stuteley și cum l-a pedepsit pe Richard Malbête, spionul cerșetor

Într-o dimineață de iarnă, Will Stuteley sau Will Arcașul mergea prin pădure, urmărind să vadă dacă nu cumva trecuseră pe acolo iscoade în căutarea locului de iernat al lui Robin Hood și al tovarășilor săi.

PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR. Povestire pe scurt (12)

roman de LIVIU REBREANU

IV.5

În temnița lui Apostol Bologa sosește căpitanul Klapka. Acesta îi spune că soția primarului îi căzuse la picioare generalului și obținuse ca acesta să nu se amestece în judecata de la Curtea Marțială. Asta pentru că nevasta primarului îi gătea generalului niște bucate împărătești...

PĂDUREA SPÂNZURAȚILOR. Povestire pe scurt (1)

roman de LIVIU REBREANU

NOTĂ  Pentru a înţelege evenimentele și personajele descrise în romanul Pădurea spânzuraților trebuie să fie cunoscute: situaţia Transilvaniei înainte de primul război mondial, situaţia românilor din Transilvania în timpul războiului şi cum s-a terminat războiul  pentru România, culminând cu 1 Decembrie 1918. Consultaţi manualul de Istoria României, profesorul de istorie, Wikipedia sau alte surse.

Cartea I

I.1.

În timpul primului război mondial, în satul rusesc Zirin se află cartierul unei divizii de infanterie a armatei austro-ungare, în care luptă și ostași și ofițeri români din Transilvania (care aparținea în acea vreme Imperiului Austro-Ungar).

Doi soldați români, ajutați de un țăran rus și supravegheați de un caporal, sapă o groapă nu departe de o spânzurătoare, aflată între cimitirul militar și cimitirul satului. Caporalul este mulțumit de întârzierea convoiului ce trebuia să aducă condamnatul, căci groapa nu este săpată nici la o oră după ce trecuse ora programată.

POVESTEA UNUI OM LENEȘ Povestire pe scurt

de ION CREANGĂ

Într-un sat, era odată un om leneș. Atât de leneş era, încât nu îşi mesteca nici mâncarea din gură.

Oamenii din sat, de teamă să nu se ia şi alţii după el, hotărâră să-l spânzure. S-au dus doi dintre  ei la el acasă, l-au urcat într-un car cu boi şi  au pornit spre locul de spânzurătoare.

Pe drum, s-au întâlnit cu o cucoană, care călătorea într-o trăsură. Văzând cum stă ca o momâie, cucoanei i s-a părut că este bolnav. Plină de milă, i-a întrebat pe cei doi ţărani dacă îl duc la vreo doftoroaie, cum era pe vremea aceea.

Ţăranii i-au spus cucoanei că e doar un om leneş, dar un leneş fără pereche în lume, şi îl duc la spânzurătoare. Cucoana, din nou miloasă, le spuse să îi cruţe viaţa. Să îl ducă la ea la moşie. Acolo are un hambar cu posmagi, cu pesmeţi adică, adunaţi pentru vremuri grele. Va mânca şi el posmagi şi va sta pe lângă casa ei.