DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (32)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XLIX

Despre ceea ce i s-a întâmplat lui Don Quijote cu scutierul său Sancho pe când făceau calea întoarsă către satul lor

Don Quijote era tare supărat că fusese învins de Cavalerul Albei Luni. Totuși, el avea și bucuria că Sancho se hotărâse să-și tragă bicele promise pentru dezlegarea de farmece a Dulcineei. Cavalerul îi promise lui Sancho chiar și niște bani pentru asta, așa că scutierul spuse că în noaptea aceea își va îndeplini promisiunea.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (30)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XLIII

Despre lucruri întâmplate lui Sancho în drum, împreună cu altele cum nu se poate mai minunate

Chiar dacă se grăbea să-și revadă stăpânul, pe Don Quijote, Sancho se mai opri în drum, așa că îl prinse noaptea înainte de a ajunge. Ieși de pe drumul mare, cu gândul să-și găsească un loc de odihnă.  Fostul diriguitor de ostrov căzu, însă, cu asin cu tot, într-o groapă mare și întunecoasă.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (29)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XL

Despre ceea ce i s-a întâmplat lui Sancho Panza pe când își cerceta ostrovul

Sâcâit de judecăți și foame, Sancho Panza, fost scutier al lui Don Quijote, acum mare conducător de ostrov, începu să-i bodogănească pe cei care veneau la judecată, dar mai ales pe doctorul care nu îl lăsase să mănânce. Acesta îi făgădui că va cina în acea seară, iar Sancho spuse că nu vrea bucate alese, el se mulțumește cu carne de capră și de vacă, cu pastramă, cu napi și ceapă.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (28)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XXXVII

Cum a fost ridicat Sancho Panza la scaunul diriguirii și despre ciudata pățanie a lui Don Quijote în castel

Don Quijote scrise toate sfaturile pe care i le dăduse lui Sancho, cu gândul că i le va citi cineva. Sfaturile ajunseră pe mâna ducelui și ducesei, care se mirară din nou ce amestec de nebunie și înțelepciune se află în mintea cavalerului.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (27)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XXXIV

Ce povestește despre știrea primită asupra chipului în care urma să fie dezlegată de vrăji Dulcineea din Toboso, alcătuind una din cele mai faimoase întâmplări din această carte.

Peste câteva zile ducele și ducesa, Don Quijote, Sancho Panza și o seamă de vânători și de hăitași porniră la vânătoare de fiare sălbatice.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (26)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XXXI

Unde se vorbește despre lucruri și multe, și mari

Ducele o luă înaintea celorlalți și le spuse în taină celor de la castel cum să se poarte cu Don Quijote. Când ajunseră și ceilalți, slugile îl înconjurară cu mare respect pe cavaler, îi puseră pe umeri o mantie regească și îl stropiră cu parfumuri. În ziua aceea fu convins pe deplin Don Quijote că este cavaler rătăcitor cu adevărat, nu doar în închipuirea lui.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (25)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XXVIII

Despre lucruri pe care le-o ști cel ce le-o citi, dacă le citește cu luare-aminte

Don Quijote, văzându-i pe sătenii cei cu zbieretele de măgari atât de furioși, îi dăduse pinteni lui Rocinante și se îndepărtase repede. Sancho îl ajunse cu greu din urmă și începură să își reproșeze unul altuia, cavalerul că de ce se apucase scutierul să zbiere, acesta că de ce stăpânul îl lăsase de izbeliște și nu îi luase apărarea.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (24)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XXV

Unde se arată pățania cu răgetul de măgar și aceea hazlie cu păpușarul, împreună cu proorocirile cele de pomină ale maimuței prooroace

Don Quijote îl găsi la grajd pe omul cu armele și îi ceru să-i spună ce promisese. Omul povesti că, într-un sat din apropiere, unui vătăman îi dispăruse un asin. După vreo cinci zile, un alt vătăman îi spuse că văzuse asinul în pădure, slăbit și atât de sălbăticit, că nici nu putuse să se apropie de el.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (20)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA a II-a

Capitolul XIII

Unde urmează întâmplarea cu Cavalerul Pădurii, împreună cu înțeleapta, nemaiauzita și plăcuta voroavă dusă între cei doi scutieri

Scutierii se porniră să-și vorbească stăpânii. Sancho spuse despre Don Quijote că vrea să ajungă împărat și că îi va da și lui un ostrov să-l cârmuiască. Scutierul Cavalerului Pădurii spuse că și el așteaptă de la stăpânul său o protopopie, dar mai degrabă s-ar întoarce acasă, să-și crească copilașii. Descoperiră apoi că amândoi cavalerii sunt îndrăgostiți.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (15)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul XXIX

Despre chipul ciudat în care se văzu legat de farmece Don Quijote de la Mancha, dimpreună cu alte faimoase întâmplări

Don Quijote fu urcat într-un car cu boi, cu colivia lui cu tot. Pregătirile de plecare fiind terminate, cavalerul își luă rămas bun de la femeile de la han, în timp ce preotul își lua rămas bun de la Don Fernando și de la Doroteea.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (13)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul XXV

În care se povestește mai departe istoria slăvitei infante Micomicona, laolaltă cu alte drăgălașe pătăranii ale lui Don Quijote

Supărat că prințesa Micomicona nu era decât o doamnă obișnuită, pe nume Doroteea, Sancho îi destăinui lui Don Quijote că uriașii cu care se luptase în somn nu erau decât niște burdufuri cu vin. Cavalerul spuse că astea erau vrăjitorii, ca și data trecută când fuseseră la acest han.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (12)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul XXIII 

Despre convorbirea plină de haz dintre Don Quijote și Sancho Panza, scutierul său, dimpreună cu alte întâmplări

Sancho continuă să-i povestească lui Don Quijote despre întâlnirea cu Dulcineea din Toboso. Acum, că știa că e numai o țărancă din satul vecin, tot ce-i spuse stăpânului său nu se potrivi deloc cu ceea ce dorea acesta să audă.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (11)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul XXI 

În ce fel și-au dus la capăt planurile preotul și bărbierul, dimpreună cu alte lucruri vrednice de a fi povestite în această măreață istorie

Preotul îi povesti hangiței despre țicneala lui Don Quijote și luă de la ea cu împrumut niște haine femeiești, ca să se travestească în domniță. Bărbierul primi și el coada unui bou roșcat din care își făcu o barbă mare, ca să nu fie recunoscut de cavaler. Îl dăscăliră pe Sancho să spună că fusese la Dulcineea, iar aceasta poruncise să vină deîndată la ea.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (10)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul XIX 

Despre ceea ce i s-a întâmplat vestitului Don Quijote în Sierra Morena, aventură dintre cele mai rare din câte se povestesc în această istorie adevărată

Văzându-se jefuiți și doborâți cu pietre, Don Quijote regretă că îi eliberase pe ocnași. Sancho stărui să plece cât mai repede de acolo, ca să nu dea Santa Hermandad (jandarmii) peste ei.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (5)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul 9 

Despre dubla convorbire a lui Don Quijote cu Sancho Panza, scutierul său

Când își reveni, Sancho Panza îl văzu pe Don Quijote învingător în duel. Îi ceru cu supunere să-i dea ostrovul promis. Cavalerul îl lămuri că aventura aceea nu era dintre acelea în urma cărora se dobândesc ostroave și îi ceru să aibă răbdare.

Porniră mai departe. Sancho îi atrase atenția stăpânului său că îi sângerează rău urechea rănită. Cu părere de rău, cavalerul își dădu seama că uitase să-și prepare balsamul lui Fierabras, care vindeca orice rană. Auzind asta, Sancho spuse că se lipsește de ostrov, mai bine să-i dea rețeta acestei licori și se va umple de bani prin vânzarea ei.

Don Quijote, văzând ce sfărâmat îi era coiful, jură să nu mai mănânce și să nu mai facă multe altele până când nu va lua un coif de la alt cavaler. Sancho îi atrase atenția să nu mai jure așa de strașnic, fiindcă ei nici nu întâlneau în drumul lor cavaleri, ci numai țărani și călugări.

Cavalerul ceru apoi ceva de mâncare. Sancho nu avea mâncare pentru rangul lui, zicea el, dar Don Quijote îl lămuri că legile cavalerilor rătăcitori le permite să mănânce orice. Scutierul își ceru iertare că nu știa legile astea, dar el nu știa nici să citească nici să scrie, așa că nu citise niciodată vreo carte. Hotărâră să se culce sub cerul liber, lângă colibele unor păstori de capre. Cavalerul era foarte bucuros pentru asta, socotind că era una dintre faptele care îi întăreau calitatea de cavaler.

Capitolul 10 

Despre ceea ce i s-a întâmplat lui Don Quijote cu păstorii de capre

Păstorii de capre îi poftiră pe cei doi la masa lor țărănească, cu fiertură din carne de ied și vin. Oaspeții mâncară pe saturate, apoi se puseră la masa ghinde dulci și caș sărat. Cu ochii la ghinde, cavalerul le ținu celorlalți o predică despre vremurile de aur, când oamenii se hrăneau în bună înțelegere cu fructele copacilor și cu mierea albinelor.

În vremurile acelea de demult nu existau minciuni și înșelăciuni, nici furturi și jafuri, nici desfrânare și pofte murdare. Acum, pentru apărarea văduvelor și orfanilor, a fecioarelor și a celor nedreptățiți, exista ordinul cavalerilor rătăcitori, din care făcea și el parte.

Păstorii îl ascultară pe cavaler cu gura căscată. Îl puseră apoi pe un flăcău, Antonio, să cânte din gură și din lăută cântarea dragostei sale. Când termină, un păstor îi obloji urechea cavalerului și se culcară cu toții.

* * * 

Urmează Don Quijote (6)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !