DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (11)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul XXI 

În ce fel și-au dus la capăt planurile preotul și bărbierul, dimpreună cu alte lucruri vrednice de a fi povestite în această măreață istorie

Preotul îi povesti hangiței despre țicneala lui Don Quijote și luă de la ea cu împrumut niște haine femeiești, ca să se travestească în domniță. Bărbierul primi și el coada unui bou roșcat din care își făcu o barbă mare, ca să nu fie recunoscut de cavaler. Îl dăscăliră pe Sancho să spună că fusese la Dulcineea, iar aceasta poruncise să vină deîndată la ea.

DON QUIJOTE. Povestire pe scurt (4)

roman de MIGUEL DE CERVANTES

PARTEA I 

Capitolul 7 

Cea de-a doua plecare a bravului nostru cavaler Don Quijote de la Mancha

Pe când ajuseseră la cărțile cu poezii, Don Quijote se trezi. Strigând la cavalerii cu care se afla în turnir, în mintea lui, scoase spada și începu să lupte. Se repeziră cu toții și îl aduseră la loc în pat. Preotul îi spuse să se odihnească, fiindcă a fost rănit în luptă.

ORAȘUL ÎMPIETRIT. Povestire pe scurt

Poveste germană din volumul ”Povești de aur” de Nicolae Batzaria

A fost cândva un nobil care avea doi fii: Fritz (citește: Friț) și Peter. Tatăl îl iubea mai mult pe Fritz, așa că îi dădu castelul și cea mai mare parte din avere. Astfel, Fritz putu să se căsătorească cu frumoasa Burgunda.

Fritz era însă un om rău. După ce se căsători, hotărî să scape de tatăl său și de Peter.

SCĂPĂRĂTOAREA. Povestire pe scurt (2)

basm de HANS CHRISTIAN ANDERSEN

Soldatul s-a mutat din nou în odăile cele frumoase, iar prietenii au început iar să-l viziteze. Într-o noapte, i-a venit ideea să-l trimită pe primul câine să i-o aducă pe fata regelui. A folosit scăpărătoarea, a venit primul câine și i-a spus ce dorește. Câinele a plecat la palat și i-a adus-o pe prințesă adormită, așa cum era când o luase din pat. Soldatul a sărutat-o și l-a trimis pe câine cu ea înapoi.

PRINȚESA ȘI BOBUL DE MAZĂRE. Povestire pe scurt

basm de HANS CHRISTIAN ANDERSEN

A fost odată un prinț care voia să se însoare. Dar nu voia să se însoare decât cu o prinţesă adevărată şi nu a găsit în toată lumea ceea ce voia el.
Tocmai când se întorsese acasă şi era foarte necăjit, într-o seară groaznic de urâtă, când ploua şi tuna şi fulgera, s-au trezit la uşă cu o tânără. Era plouată rău şi apa îi curgea de pe păr şi de pe haine şi arăta într-un hal de nedescris. Totuși, ea spunea că e prinţesă.

Regina s-a gândit mult timp cum să afle dacă nou-venita este cu adevărat prinţesă.

CRĂIASA ZĂPEZII. Povestire pe scurt (2)

basm de HANS CHRISTIAN ANDERSEN

III. Grădina femeii care ştia să facă farmece

Toţi cei de acasă plângeau după Karl, crezând că a murit. Nimeni nu știa că l-a răpit Crăiasa Zăpezii. Primăvara, când au sosit razele de soare şi rândunelele, Gretchen le tot spunea că băiatul a murit şi ele răspundeau de fiecare dată că nu cred.

TOVARĂȘUL DE DRUM. Povestire pe scurt (3)

basm de Hans Christian Andersen

Când au ajuns la munte, acesta s-a deschis și prințesa a intrat înăuntru. Tovarășul de drum a intrat și el cu ea, căci se putea face nevăzut. Au ajuns într-o încăpere în care se afla un tron în mijloc. Pe tron stătea un vrăjitor bătrân și urât, iar deasupra lui erau o mulțime de păianjeni și lilieci. Prințesa s-a așezat lângă el și ea i-a spus că îi venise din nou un pețitor. Vrăjitorul a învățat-o să se gândească la un lucru simplu, la pantoful ei.

TOVARĂȘUL DE DRUM. Povestire pe scurt (2)

basm de Hans Christian Andersen

Tânărul și tovarășul de drum au întâlnit o babă, cu șorțul prins în brâu și în poală cu trei mănunchiuri de nuiele. Baba a alunecat și și-a rupt piciorul. Tovarășul de drum i-a spus babei că are o alifie care vindecă pe loc și va merge cu piciorul acela mai bine decât înainte. El i-a cerut babei drept plată cele trei mănunchiuri de nuiele. Baba nu a prea vrut să dea nuielele, dar până la urmă s-a învoit.