COPILĂRIA. Povestire pe scurt (3)

roman de MAXIM GORKI

V

Când a sosit primăvara, bunicul a cumpărat o casă în altă parte, Iakov a rămas în oraș, iar Mihail s-a mutat de cealaltă parte a râului.
Casa bunicului avea o cârciumă la parter, iar sus stăteau mulți chiriași. Casa avea grădină și livadă și bunica muncea cu drag ba în casă, ba pe afară. Mama lui Alioșa venea rar de pe unde stătea, rămânea puțin apoi pleca.

BUDULEA TAICHII. Povestire pe scurt (2)

de IOAN SLAVICI

III

La şcoală, Huţu s-a deprins cu greu să intre în clasă şi să stea în bancă cu domnişorii aceia. Acasă, adică la gazdă, se dezbrăca, îşi curăţa hainele şi se apuca de învăţat până a nu se întuneca.
Băieţii citeau la lumânare, iar când nu avea niciunul lumânare, stăteau culcaţi şi spuneau poveşti. Ca să îl afle pe cel care a adormit în timpul povestirii, povestitorul spunea din când în când "ciolan", iar ceilalţi erau datori să strige imediat "ciorbă".

PROSTIA OMENEASCĂ

de ION CREANGĂ

Se spune că era odată un om  care trăia laolaltă cu nevasta şi soacra. Și una, și cealaltă erau cam proaste. Omul avea cu nevasta lui un copilaş sugar.

Într-o zi omul plecă de acasă la treburile lui, iar nevasta rămase cu copilaşul. Îl spălă, îl înfăşă şi îl alăptă, apoi îl puse să doarmă în albie, lânga sobă.

Nu trecu mult după ce adormi copilul şi nevasta începu să jeleasca cât o ţinea gura, după copilaşul ei. Iute veni mama ei şi o întrebă ce are.