Se afișează postările cu eticheta cântec. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta cântec. Afișați toate postările

4 septembrie 2018

CAPRA CU TREI IEZI. Povestire pe scurt

poveste de ION CREANGĂ

capra-cu-trei-iezi
O capră avea trei iezi: cei mari erau doi obraznici, iar iedul cel mic era cuminte și ascultător.
Într-o zi capra cu trei iezi își chemă copiii de afară și le spuse că pleacă în pădure, să le aducă de mâncare. Ei să rămână cuminți înăuntru și să nu deschidă ușa decât când îi vor auzi glasul, cântând că a venit acasă.

20 iulie 2018

POVESTEA CÂNTECULUI. Povestire pe scurt (3)

basm ucrainian cules de VLADIMIR COLIN

După o clipă de liniște adâncă, se auzi cântecul pământului, al cerului și al apei, cântecul tuturor viețuitoarelor scăpate de stăpânirea posomorâtului călăreț. Numai glasul oamenilor nu se auzea, căci ei încă nu știau să cânte. Vaniușa coborî de pe munte. La malul apei îl aștepta Rusalca.

POVESTEA CÂNTECULUI. Povestire pe scurt (1)

basm ucrainian cules de VLADIMIR COLIN

Trăia odată un țăran bătrân care muncise toată viața și nu avusese nicio bucurie. Plângea adesea, mai ales că nu era prea mulțumit nici de fiul său, Vaniușa. Vaniușa era un flăcău zdravăn și frumos, alb ca trunchiul de mesteacăn, cu părul bălai ca spicul de secară și ochii albaștri ca floarea de cicoare. Era deosebit de ceilalți. Când muncea la câmp, se oprea de multe ori și fugea în pădure să asculte cântecul păsărilor. Încerca și el să cânte ca ele, fluiera, ciripea. Nu izbutea totuși să facă ceea ce își dorea. Pe vremea aceea oameni nu știau să cânte. Nu cunoșteau nici instrumentele muzicale. Nici Vaniușa nu știa să cânte, dar inima lui asta îi cerea.

19 iulie 2018

PRIVIGHETOAREA. Povestire pe scurt

POVESTIRE DE I.AL.BRĂTESCU-VOINEȘTI.


Într-o zi, nenea Iorgu povestește cuiva de ce este atât de supărat.
Curtea sa dădea, în partea din spate, în iazul morilor. Aici obișnuia el să meargă la pescuit. Seara arunca nada, mămăligă sau grâu fiert, și a doua zi prindea cleni, mrene. Era frumos acolo și umbră deasă de la sălciile pletoase. El folosea câte o nuia de alun căreia îi punea ață, plumb și cârlig. Când pleca de la pescuit, înfășura firul în jurul nuielei si o punea într-un tufiș.