Se afișează postările cu eticheta Colț Alb. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Colț Alb. Afișați toate postările

13 mai 2018

COLȚ ALB Povestire pe scurt (5)

roman de JACK LONDON

Partea a V-a 

Weedon Scott trebuia să plece acasă, la familia lui, în San Francisco. Intenționa să i-l lase pe Colț Alb lui Matt, vizitiul. Gândea că un lup din Alaska nu poate suporta clima caldă din California. Când se trezi însă cu el pe vapor, în ziua plecării, nu se îndură să îl lase și îl luă cu el.

COLȚ ALB Povestire pe scurt (4)

roman de JACK LONDON

Partea a IV-a 

După moartea lui Lip-Lip, Colț Alb deveni căpetenia atelajului. El era cel care alerga înaintea tuturor câinilor înhămați la sanie, dar această poziție nu-i aducea nici un avantaj, dimpotrivă. Alergând toată ziua în urma lui, ceilalți câini aveau impresia că el fuge de ei. Seara, în tabără, nu-i mai arătau respectul de până atunci, așa că el trebuia să li-l reamintească în fiecare noapte, căci uitau lecția până în seara următoare.

COLȚ ALB Povestire pe scurt (3)

roman de JACK LONDON

Partea a III-a 

Într-o zi, puiul cenușiu merse fără grijă prin pădure spre râu, să bea apă. Se trezi în fața a cinci indieni. Se ghemui la pământ, unul dintre oameni se aplecă și întinse mâna spre el, iar puiul își arătă colții. Indianul râse și spuse că avea colții albi și Colț Alb avea să-i rămână numele. Puiul mușcă mâna și omul îl lovi tare. Atunci el începu să chelălăie, chemând-o pe mama lui să-l apere.

COLȚ ALB Povestire pe scurt (2)

roman de JACK LONDON

Partea a II-a 

Haita de lupi plecă mai departe prin sălbăticia înghețată, lipsită de viață, în căutarea hranei. În fruntea haitei se aflau lupoaica, șeful cel tânăr al haitei și șeful cel bătrân și chior. Amândoi îi făceau curte și între ei era o rivalitate a cărei furie se revărsa asupra unui al treilea mascul.

COLȚ ALB Povestire pe scurt (1)

roman de JACK LONDON

Partea I 

Într-o pădure din  Alaska, Bill și Henry duceau cu sania trasă de câini lada în care se afla corpul neînsuflețit al lordului Alfred. Mergeau către fortul McGurry și nu mai aveau decât trei gloanțe. Era atât de frig încât aburii răsuflării lor le înghețaseră pe față de nu li se mai vedea chipul. Erau obosiți și înghețați, iar în urma  lor se auzeau urletele unei haite de lupi flămânzi.