Urmare la Voinicul cel cu cartea în mână născut (2)
Se duse vestea în sat despre bucuria și bogăția bătrânilor și află și stăpânul moșiei. Om invidios și viclean, se duse și văzu cu ochii lui. Cum avea trei fete, se gândi să-l ia pe Făt-Frumos de ginere.
Îl pofti pe voinic în ospeție și îi spuse gândul lui, dar Făt-Frumos spuse că el are soție, ba mai povesti și cum făcuse palatul cu ajutorul inelului de la soția lui.
Îl pofti pe voinic în ospeție și îi spuse gândul lui, dar Făt-Frumos spuse că el are soție, ba mai povesti și cum făcuse palatul cu ajutorul inelului de la soția lui.
Boierul îl pofti la masă peste câteva zile, plănuind să-i ia inelul. Îi puse în băutură buruieni adormitoare și, când adormi, i-l luă din deget.
Când se trezi, Făt-Frumos nici nu băgă de seamă că îi lipsește inelul. Văzu asta numai când ajunse acasă la părinți și găsi iar bordeiul în locul palatului. Se hotărî să se întoarcă la soția lui și îi chemă și pe părinți. Ei doreau să rămână, însă, în satul în care se născuseră și trăiseră toată viața.
Trist, Făt-Frumos căzu pe gânduri. Vizitiul îl văzu și îi spuse că le poate ușura viața părinților și dacaă rămân acolo, era destul să le lase o sumă bună de bani. Cât despre inel, îi dădu altul, tot de la soție, care îi spusese să i-l dea numai când îl va vedea trist și supărat. Când ar fi dorit, inelul ar fi făcut să apară doi arapi care i-ar fi indeplinit orice treabă.
Tocmai atunci trecu pe acolo stăpânul moșiei. Făt-Frumos trimise iute cei doi arapi să ia de la el inelul. Oricât se zbătu el, până la urmă tot i-l luară. Făt-Frumos îl puse în deget, alături de celălalt, și hotărî să plece acasă. Le lăsă părinților o sumă de galbeni și își luă rămas-bun.
Boierul se luă după Făt-Frumos și, când acesta se opri să se odihnească și adormi, se apropie să-i fure inelele. Obosit, vizitiul adormise și el, așa că hoțul luă inelele și plecă.
Când se trezi, Făt-Frumos văzu că rămăsese fără amândouă inele. Supărat, porni la drum, gândindu-se ce îi va spune el soției sale. Deodată fură ajunși din urmă de niște lăutari care cântau de mama focului. Ei îi spuseră că se duc să cânte la nunta soției sale. Uimit, Făt-Frumos le ceru lămuriri.
Împăratul vecin, văzând că a trecut atâta timp de când plecase, ceruse împărătesei să îl ia de soț pe fiul său. Ea se împotrivise, iar împăratul și oastea lui le atacaseră împărăția. De două ori se înfruntaseră oștile și de fiecare dată învinsese împăratul vecin. Ca să nu mai moară atâția oameni și să nu mai fie prăpăd în împărăție, împărăteasa acceptase și a doua zi urma să fie nunta.
Lăutarii îl chemară pe Făt-Frumos să vină cu ei dacă voia să ajungă mai repede. Unul dintre ei îl luă în spinare și porni ca vântul, așa de iute că îi căzu împăratului căciula din cap.
Ajuns la palatul său, Făt-Frumos află de la împărăteasă că ea trimisese lăutarii, să îl aducă mai repede. Unul trebuia să îl aducă pe el, altul trebuia să aducă inelele. Chiar atunci sosi și cel cu inelele, care aduse și căciula împăratului.
Supărat de îndrăzneala împăratului vecin, Făt-Frumos chemă oastea. Pătrunseră în împărăția aceluia, îi învinseră oastea și îl prinseră pe el și pe fiul lui. Cei doi își primiră pedeapsa chiar în fața împărătesei. Făt-Frumos și soția lui trăiră apoi nesupărați de nimeni, până la adânci bătrânețe.
Sfârșitul povestirii pe scurt a basmului
Voinicul cel cu cartea în mână născut
Dintre povestirile după basmele lui Petre Ispirescu, ai putea să mai citești:
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Foarte frumoasă povestea! Un lucru aș fi vrut să știu, încă de când am citit titlul poveștii: oare ce carte era aceea cu care s-a născut băiatul în mână? Se pare că în ea stătea toată puterea lui.
RăspundețiȘtergereSărut mâna, doamna Zina și o zi minunată! :-)
Ori era Biblia, ori vreo enciclopedie. :))
ȘtergereZi frumoasă!
Multumesc!
RăspundețiȘtergereCu drag!
Ștergere