basm de Joseph Jacobs
Povestea lui Tom Degețel continuă cu alte isprăvi. Odată, mama plecă pe islaz cu vaca și îl luă și pe băiețel cu ea. De teamă să nu îl ia vântul, îl legă pe Tom cu un fir subțire de ață, de un scaiete. Vaca văzu tichia de frunză a lui Tom și îl luă cu scaiete cu tot. Când se văzu în gura vacii, Tom începu să strige. Vaca se sperie auzindu-l și căscă larg gura. Tom se rostogoli afară, fiind prins în șorț de mama lui.
Altădată, pe Tom îl luă cu el la câmp tatăl lui. Băiatul alunecă jos, între două brazde. Un corb îl văzu și se repezi la el. Îl luă în cioc și zbură cu el, lăsându-l pe turnul castelului unui uriaș. Uriașul îl văzu și îl înghiți pe loc. Atâta izbi Tom cu pumnii și cu picioarele în stomacul uriașului, că acesta îl dădu afară drept în mare. Aici îl înghiți un pește uriaș, prins apoi de pescari. Ajuns la bucătăriile regelui Arthur, peștele fu despicat de un bucătar și Tom ieși afară. Băiatul fu oprit la curte, drept piticul regelui. Dar povestea lui Tom Degețel nu se opri aici.
Tom primi de la regele Arthur învoirea să se ducă să-și vadă părinții. La întoarcere se îmbolnăvi atât de rău, încât a trebuit să vină Crăiasa zânelor să îl ia la palatul ei ca să îl îngrijească. Când să îl trimită înapoi, crăiasa porunci unei rafale de vânt să-l ia pe aripile ei să-l ducă la curtea regelui. Chiar când vântul îl adusese deasupra curții, trecu un bucătar cu gustarea regelui, fiertură de grâu în lapte. Băiatul căzu în castron și îl împroșcă pe bucătar cu grâu fierbinte. Furios, acesta îi spuse regelui că Tom făcuse înadins. Regele Arthur ordonă ca băiatul să fie judecat pentru înaltă trădare.
La judecată, sentința a fost să i se taie capul. Tom văzu un morar din pubic cum căsca gura de mirare și sări iute drept în gâtul acestuia. Nimeni nu bagă de seamă, nici chiar morarul. Când acesta ajunse la moară, Tom auzi zgomotul morii și începu să se agite în stomacul morarului. Omul chemă doctorul. Pe când morarul căscă gura pentru consultație, Tom sări afară, drept în mijlocul mesei. Furios, morarul îl aruncă pe fereastră drept în râu. Pe băiat îl înghiți un pește și ajunse din nou la bucătăriile regelui.
Regele Arthur îl iertă pe Tom, ba chiar îl făcu cavaler, dându-i titlul de prea-vestitul Sir Thomas Degețel. Cavalerul primi haine noi, din aripi de fluturaș, un ac drept sabie și un șoricel alb drept cal. Într-o zi, un motan sări asupra lui, ca să înhațe șoricelul și chiar pe Tom. Acesta scoase acul și luptă vitejește, alungând până la urmă fiara de motan.
Regele îi făcu un tron mic și un palat mic de aur. Povestea lui Tom Degețel nu se poate încheia fără a aminti de părinții lui. Deși acum era bogat și vestit, Sir Thomas Degețel nu și-a uitat niciodată părinții. Se ducea în fiecare lună la ei, călare pe șoarecele lui alb, iar ei erau tare mândri de fiul lor cel micuț.
Sfârșitul povestirii pe scurt a basmului ”Povestea lui Tom Degețel”
Alte povestiri pe scurt după același autor:
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !