POVESTEA LUI TOM DEGETEL (1)

basm de Joseph Jacobs

Pe vremea când domnea regele Arthur, cel mai mare vrăjitor era Merlin. Odată, vrăjitorul Merlin umbla prin țară sub înfățișarea unui cerșetor. El s-a oprit la bordeiul unui plugar să-i ceară ceva de mâncare. Plugarul și nevasta lui l-au primit în casă și l-au pus cu ei la masă.

Vrăjitorul Merlin băgă de seamă că plugarul și nevasta lui, deși îl primiseră tare frumos, aveau o supărare care îi măcina. Îi întrebă și femeia îi spuse că sunt împreună de douăzeci de ani și nu au nici un copil. Își doreau din toată inima un fiu, chiar dacă ar fi fost numai cât degetul.

Vrăjitorul Merlin își luă rămas bun de la gazde și plecă fără să spună nimic despre dorința lor. Ceru ajutorul Crăiesei zânelor. În scurt timp, plugarul și nevasta lui se treziră cu un fiu de mărimea degetului mare al plugarului. Îl numiră Tom Degețel și rămase toată viața de această mărime. La porunca Crăiesei zânelor, zânele îi cusură lui Tom Degețel hăinuțe: o cămașă din pânză de păianjen, o hăinuță din puf de scai, pantaloni din pene, ciorapi din coji de mere și pantofiori din piele de șoricel. Pe cap i-au pus o tichiuță făcută dintr-o frunză de stejar.

Povestea lui Tom Degețel este plină de întâmplări hazlii. Pe măsură ce anii trecură, Tom Degețel se făcu din ce în ce mai poznaș. Pe când se juca cu băieții jocul cu sâmburi de vișine, fura din desagele lor sâmburi. Odată, un flăcău îl prinse chiar când băgase capul în desaga lui. Flăcăul strânse repede sfoara desagei, apoi o trânti de pământ, făcându-l pe Tom Degețel să promită că nu va mai fura niciodată.

Într-o zi, când mama frământa un aluat, îl lăsă pentru o clipă și ieși din bucătărie. Tom se cățără pe marginea vasului, curios să vadă cum arată aluatul. Îi alunecă un picior și căzu în aluat, scufundându-se până peste cap. Cu gura plină de aluat, nu putu să strige, dar se zbătu cât putu de tare. Mama veni și, văzând aluatul cum se mișcă, crezu că a intrat în el vreun spirit rău. Luă vasul și îl aruncă pe fereastră. Un spoitor de cazane care trecea pe acolo, luă aluatul repede și îl puse în desagă. Tom, care își curățase gura de aluat, începu să strige. Spoitorul crezu și el că în aluat era vreun spirit rău. Deschise desaga și aruncă jos aluatul. Acesta se desfăcu în bucăți, iar Tom Degețel ieși, în sfârșit, afară. Se duse într-o fugă acasă. Mama lui îl băgă într-o ceașcă de ceai și îi făcu o băiță, apoi îl culcă.

* * * 

Sursa foto

Urmează Povestea lui Tom Degețel (2)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !