comedie de WILLIAM SHAKESPEARE
După o vreme, ajunse în locul acela Helena, care se pierduse de Demetrius. Văzându-l pe Lysander, se bucură și îl trezi. Sucul florii își făcu efectul și Lysander porni să-i facă Helenei înflăcărate declarații de dragoste. Fata crezu că tânărul își bate joc de ea. Uimită și supărată, fugi în pădure, iar Lysander plecă după ea, uitând cu totul de Hermia.
Demetrius, obosit de cât îi căutase pe Hermia și pe Lysander, adormi și el în pădure. Oberon, care își dăduse seama că Puck picurase suc fermecat în ochii cui nu trebuia, voi să repare greșeala și picură sucul pe pleoapele lui Demetrius. La trezire, acesta dădu cu ochii de Helena, si porni și el să-i facă declarații de dragoste. Sosiră și Hermia și Lysander, iar tânărul îi adresă și el Helenei cuvinte de iubire.
Cele două tinere nu puteau să-și creadă ochilor. Helena crezu că ceilalți trei se înțeleseseră să-și bată joc de ea. Hermia, la rândul ei, nu știa ce să creadă, văzând că cei doi tineri, care se ținuseră după ea, o adoră acum pe Helena. Ele începură să se certe, iar cei doi tineri plecară în pădure, să se bată.
Oberon, care asistase nevăzut la cearta tinerilor, îi porunci lui Puck să-i zăpăcească și să-i amețească, astfel încât să cadă obosiți la pământ și să-i adoarmă. Să le picure din nou sucul florii pe pleoape și să aibă grijă la trezire fiecare să-și vadă iubita adevărată: Lysander pe Hermia și Demetrius pe Helena.
Oberon se duse apoi la culcușul Titaniei. Cum nu departe adormise un măscărici, îi puse acestuia pe cap un cap de măgar care i se potrivi tare bine. Trezindu-se, Titania, căreia Oberon îi picurase în ochi sucul fermecat, îl zări și se îndrăgosti pe loc de el. Topită de iubire, le porunci zânelor să-I facă toate poftele și să-I îndeplinească toate poruncile. Omul, care odată cu capul căpătase și pofte de măgar, ceru să fie scărpinat, apoi ceru de mâncare mazăre uscată. Puse apoi capul în poala Titaniei și adormi.
Craiul zânelor își făcu apariția și o certă pe Titania, râzând de ea că se îndrăgostise de un măgar. Îi ceru apoi copilul, iar ea, rușinată, nu mai spuse nu. Oberon anulă atunci efectul florii cu sucul altei flori și crăiesei nu-i veni să creadă ce pocitanie ținea în brațe.
Puck își făcu și el treaba așa cum îi ceruse craiul Oberon. Acum, treziți, cei patru tineri erau fericiți. Hermia asculta fericită cuvintele de dragoste ale lui Lysander, iar Helena pe cele ale lui Demetrius.
Tocmai atunci apăru în pădure și Egeus, care își căuta fiica. Demetrius îi spuse că nu mai vrea să se însoare cu Hermia, așa că Egeus fu de acord ca fata să îl ia pe Lysander. Hotărâră nunta chiar pentru ziua în care Hermia și-ar fi primit pedeapsa cu moartea. În aceeași zi aveau să facă nunta și Helena cu Demetrius.
Încântați de un asemenea deznodământ, craiul și crăiasa zânelor porunciră ca în toată împărăția zânelor să aibă loc serbări și ospețe pentru a sărbători cele două nunți.
Și, spune autorul în încheiere, dacă vi se par de necrezut aceste întâmplări, socotiți că nu au fost decât visul unei nopți de vară !
Demetrius, obosit de cât îi căutase pe Hermia și pe Lysander, adormi și el în pădure. Oberon, care își dăduse seama că Puck picurase suc fermecat în ochii cui nu trebuia, voi să repare greșeala și picură sucul pe pleoapele lui Demetrius. La trezire, acesta dădu cu ochii de Helena, si porni și el să-i facă declarații de dragoste. Sosiră și Hermia și Lysander, iar tânărul îi adresă și el Helenei cuvinte de iubire.
Cele două tinere nu puteau să-și creadă ochilor. Helena crezu că ceilalți trei se înțeleseseră să-și bată joc de ea. Hermia, la rândul ei, nu știa ce să creadă, văzând că cei doi tineri, care se ținuseră după ea, o adoră acum pe Helena. Ele începură să se certe, iar cei doi tineri plecară în pădure, să se bată.
Oberon, care asistase nevăzut la cearta tinerilor, îi porunci lui Puck să-i zăpăcească și să-i amețească, astfel încât să cadă obosiți la pământ și să-i adoarmă. Să le picure din nou sucul florii pe pleoape și să aibă grijă la trezire fiecare să-și vadă iubita adevărată: Lysander pe Hermia și Demetrius pe Helena.
Oberon se duse apoi la culcușul Titaniei. Cum nu departe adormise un măscărici, îi puse acestuia pe cap un cap de măgar care i se potrivi tare bine. Trezindu-se, Titania, căreia Oberon îi picurase în ochi sucul fermecat, îl zări și se îndrăgosti pe loc de el. Topită de iubire, le porunci zânelor să-I facă toate poftele și să-I îndeplinească toate poruncile. Omul, care odată cu capul căpătase și pofte de măgar, ceru să fie scărpinat, apoi ceru de mâncare mazăre uscată. Puse apoi capul în poala Titaniei și adormi.
Craiul zânelor își făcu apariția și o certă pe Titania, râzând de ea că se îndrăgostise de un măgar. Îi ceru apoi copilul, iar ea, rușinată, nu mai spuse nu. Oberon anulă atunci efectul florii cu sucul altei flori și crăiesei nu-i veni să creadă ce pocitanie ținea în brațe.
Puck își făcu și el treaba așa cum îi ceruse craiul Oberon. Acum, treziți, cei patru tineri erau fericiți. Hermia asculta fericită cuvintele de dragoste ale lui Lysander, iar Helena pe cele ale lui Demetrius.
Tocmai atunci apăru în pădure și Egeus, care își căuta fiica. Demetrius îi spuse că nu mai vrea să se însoare cu Hermia, așa că Egeus fu de acord ca fata să îl ia pe Lysander. Hotărâră nunta chiar pentru ziua în care Hermia și-ar fi primit pedeapsa cu moartea. În aceeași zi aveau să facă nunta și Helena cu Demetrius.
Încântați de un asemenea deznodământ, craiul și crăiasa zânelor porunciră ca în toată împărăția zânelor să aibă loc serbări și ospețe pentru a sărbători cele două nunți.
Și, spune autorul în încheiere, dacă vi se par de necrezut aceste întâmplări, socotiți că nu au fost decât visul unei nopți de vară !
De ce nu lasati sa dam copy paste ?
RăspundețiȘtergereTe rog să citești mai jos, unde scrie ”DACĂ EȘTI ELEV...”
Ștergere