MULT ZGOMOT PENTRU NIMIC (1)

comedie de WILLIAM SHAKESPEARE

În palatul lui Leonato, guvernatorul din Messina, trăiau Hero –fiica lui- și Beatrice –nepoata-. Amândouă erau frumoase, dar Hero era o fire mai rezervată, în timp ce Beatrice era veselă din fire.

Odată, veniră să-l vadă pe Leonato câțiva tineri, întorși victorioși dintr-un război. Erau don Pedro, prinț al Aragonului, Claudio, un nobil din Florența, precum și Benedick, nobil din Padua.

Aflându-se cu toții într-o sală, bărbații începură o convorbire însuflețită. Cum Beatrice voia să fie și ea băgată în seamă, îl întrerupse pe Benedick căutându-i pricină, așa cum mai făcuse atunci când bărbatul fusese la Messina. De aici porni o sfadă care culmină atunci când Beatrice îl numi ”bufonul prințului”. În timpul acesta, Hero tăcea, iar Claudio o admira.

Prințul râse cu poftă auzind cearta celor doi și îi spuse lui Leonato că ar face o pereche perfectă. Leonato era de altă părere și spuse că s-ar certa într-una, dar prințul rămase la părerea lui.

La scurt timp după aceea, prințul află de la Claudio că o iubește pe Hero și îi ceru lui Leonato să fie de acord cu căsătoria celor doi. Leonato se învoi și stabiliră data nunții.

Cum Claudio se plângea că timpul până la nuntă trece tare greu, prințul îi propuse un plan prin care să îi facă pe Benedick și pe Beatrice să se îndrăgostească unul de celălalt. Hero se alie și ea cu ei și trecură la înfăptuirea planului.

Pe când Benedick stătea liniștit într-un umbrar, prințul, Leonato și Claudio se așezară nu departe și vorbiră de parcă nu ar fi știut că se află acolo. Toți trei vorbiră despre dragostea pe care Beatrice i-o purta lui Benedick. O compătimiră pentru faptul că Benedick o lua în râs și cuprinși de o milă prefăcută se întrebară daca nu ar fi bine să îi spună și lui că fata îl iubește. Claudio spuse că nu ar fi bine, fiindcă el ar râde de ea și ar chinui-o și mai mult.

După plecarea celor trei, Benedick rămase pe gânduri. Era impresionat de ceea ce auzise și o vedea acum cu alți ochi pe fată. Chiar atunci Beatrice apăru și îi spuse cu multă acreală că e poftit la masă. Benedick îi răspunse curtenitor și hotărî să facă rost de un portret al ei.

Hero, la rândul ei, o trimise pe Margareta, dama ei de companie, să îi spună Beatricei că stăpâna ei vorbește în taină despre ea cu Ursula, o altă femeie aflată în slujba ei. Hero și Ursula merseră chiar în umbrarul în care stătuse mai înainte Benedick. Ursula îi lăuda calitățile lui Benedick, Hero vorbea despre dragostea pe care acesta i-o purta Beatricei, iar Beatrice asculta pe furiș ce vorbesc ele. Cele două ajunseră la concluzia că nu ar fi bine ca Beatrice să afle că Benedick o iubește, fiindcă și-ar bate joc de el. După plecarea lor, Beatrice hotărî să fie mai blândă și să primească frumos dragostea lui Benedick.

În ziua următoare trebuia să fie nunta lui Hero cu Claudio. Prințul avea un frate vitreg, Don John, care îl ura atât de mult încât îi ura și prietenii, mai ales pe Claudio. Ca să îi facă să sufere pe amândoi, Don John puse la cale o mare ticăloșie.

* * *

Sursa foto

Urmează Mult zgomot pentru nimic (2)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!