CĂPITAN MAVROMATI. Povestire pe scurt (2)

povestire de PANAIT ISTRATI

Veni și iarna și aduse noi chinuri celor asupriți din cârciuma lui kir Leonida. Ușa se ținea închisă, căci bătea crivățul, iar fumul țigărilor fumate de cheflii îi îneca pe băieți și pe căpitan. Tejghetarul mai punea pe plită și ardei iute, iar căpitan Mavromati se istovea de tuse.

CĂPITAN MAVROMATI. Povestire pe scurt (1)

povestire ce face face parte din ”Pagini autobiografice” de PANAIT ISTRATI. Aici, autorul povestește întâmplări din vremea când, băiețel fiind, se angajase băiat de prăvălie.

În cârciuma lui Kir Leonida îl găseai zilnic pe Căpitan Mavromati. Tot acolo, băiatul stătea zi și noapte, ca într-o pușcărie, alături de alți doi băieți de prăvălie. Acolo munceau și acolo își căpătau și picul de odihnă, prea puțin  pentru vârsta lor.

Pe lângă spălatul vaselor trebuia să învețe care sunt și unde se află exact băuturile din pivniță și hrubă. Tejghetarul îl îmbrâncea pe cele optzeci de trepte ale scării, iar jos, pe întuneric, alerga printre butoaie, spunând printre dinți numele băuturilor. În prăvălie era lovit de toți, de tejghetar, de bucătar și de tatăl stăpânului, un bătrân nebun.

SPRE PIPIRIG. Povestire pe scurt

povestiri de CALISTRAT HOGAȘ

Volumul ”Pe drumuri de munte”

Ciclul ”Amintiri dintr-o călătorie”

Urmare la La Agapia

Călătorii îl lăsară pe dascălul Alecu la Agapia și se întoarseră la Secu, unde fură găzduiți peste noapte. A doua zi de dimineață porniră spre Pipirig. O luară prin pădure și ieșiră la șosea, în drumul mare al Pipirigului, la Dumesnicu. Se opriră la un han spre a se odihni.

Cârciuma era plină de oameni care beau rachiu, căci asta se bea pe acolo.

ION I. Începutul. Povestire pe scurt

de LIVIU REBREANU

NOTĂ  Pentru a înţelege evenimentele descrise în acest roman  trebuie să fie cunoscute: situaţia Transilvaniei înainte de primul război mondial, situaţia românilor din Transilvania în timpul războiului şi cum s-a terminat războiul  pentru România, culminând cu 1 Decembrie 1918. Consultaţi manualul de Istoria României, profesorul de istorie, Wikipedia sau alte surse.

Glasul pământului

Capitolul I Începutul

Într-o duminică fierbinte de vară, aproape toți locuitorii satului Pripas se aflau la horă. Cei trei țigani lăutari cântau cu patimă, iar flăcăii și fetele jucau și nu se mai săturau. Femeile mai în vârstă stăteau grămadă și priveau jucătorii. Bărbații se țineau mai departe, stând de vorbă.

Fruntașii satului erau adunați în jurul primarului. Pe-alături se învârtea Alexandru Glanetașu, ce nu îndrăznea să intre și el în vorbă cu bogătașii. Țiganii, obosiți, se opriră din cântat. Nu mai cântară mai departe, cu toate insistențele lui Ion, feciorul Glanetașului. El jucase cu Ana lui Vasile Baciu. Dacă văzu că țiganii nu mai vor să cânte, o chemă să vină după el, în locul știut.