POVESTE DE CRĂCIUN. Povestire pe scurt (6)

nuvelă de CHARLES DICKENS

Stanța IV

Ultimul duh (continuare)

Înfiorat, Scrooge îl întrebă pe Spiritul Crăciunului din viitor ce ar mai putea urma. Își dăduse seama că soarta acelui nefericit jefuit după moarte de servitori ar fi putut să fie chiar soarta lui.

Fără un cuvânt, Scrooge se trezi în încăperea în care zăcea omul mort, fără cămașă pe el, cu chipul acoperit cu o pătură veche. Era întuneric și nimeni nu veghea mortul, după datină. Scrooge ar fi putut să ridice pătura ca să vadă cine era mortul. Fantoma chiar îl îndemnă cu un gest să facă acest lucru. Omul spuse că nu are puterea să facă asta. Scrooge întrebă dacă nu exista chiar nimeni în Londra care să îl regrete pe omul care murise.

POVESTE DE CRĂCIUN. Povestire pe scurt (5)

nuvelă de CHARLES DICKENS

Stanța III

Al doilea Spirit (continuare)

Scrooge asculta vuietul vântului pe mare. Deodată se trezi, împreună cu Uriașul, într-o odaie caldă. Aici nepotul său, Fred, râdea în gura mare, împreună cu soția lui. Mai erau acolo sora soției lui și mai mulți prieteni de-ai lor. Râdeau vorbind chiar despre Scrooge. Îl compătimeau că, deși bogat, se lipsea de toate lucrurile plăcute pe care ar fi putut să le aibă. Fred povesti că îl invita în fiecare an la petrecerea de Crăciun. El refuzase de fiecare dată, preferând biroul său mucegăit și apartamentul său prăfuit.