POVESTEA PORCULUI (2)

basm de ION CREANGĂ

După vreo două săptămâni, fata împăratului se duse să își vadă părinții. Împăratul o învăță să fie cuminte. Împărăteasa, când ieșiră numai ele în grădină, îi spuse să ardă pielea de porc noaptea, când bărbatul ei doarme. Așa făcu, deîndată ce se întoarse acasă.

Mirosul grozav de șorici ars îl trezi pe bărbat. Ea se trezi cu mijlocul încins cu un cerc de fier. El, întristat, îi spuse că numai când îi va pune mâna în jurul mijlocului va putea să nască pruncul din ea. Îi mai spuse că îl cheamă Făt-Frumos și că îl va găsi la Mănăstirea-din-Tămâie. Dispăru apoi într-un vârtej grozav de vânt.

POVESTEA PORCULUI (1)

basm de ION CREANGĂ

Erau o dată doi bătrâni săraci, un moș și o babă. Cu toată sărăcia și bătrânețea, își doreau mult să aibă și ei un copil. Într-o zi, baba îl trimise pe moș să-i aducă prima vietate pe care o va întâlni în cale, ca să le fie copil. Moșul găsi într-o băltoacă o scroafă cu doisprezece purceluși. Scroafa și unsprezece dintre purcei fugiră. Cel de-al doisprezecelea purcel era așa de slab și de prăpădit, că nici nu putu să iasă din noroi. Moșul îl băgă în traistă și îl duse acasă. Așa începu povestea porcului.