GREUCEANU. Povestire pe scurt (2)

basm de PETRE ISPIRESCU

Greuceanu îl găsi pe fratele său așteptându-l. Porniră pe drumul de întoarcere, spre împăratul Roșu. Într-un loc găsiră un plop cu pere frumoase, ca de aur. Fratele voi să mănânce din ele. Voinicul auzise tot ce plănuiseră zmeoaicele, așa că dădu cu paloșul la rădăcina părului. Începu să curgă sânge și venin și se auzi glasul zmeoaicei celei mici. Ea spunea că a ucis-o precum îl ucisese pe bărbatul său. La fel se întâmplă cu o grădină cu flori și izvor cu apă rece, care era, de fapt, sora cea mare.

GREUCEANU. Povestire pe scurt (1)

basm de PETRE ISPIRESCU

În vremea împăratului Roșu, niște zmei furaseră soarele și luna de pe cer. Împăratul trimise mulți voinici să le aducă înapoi,  răsplata fiind mâna fiicei lui. Nu reușiră și le tăie capul. Atunci veni și Greuceanu.

Greuceanu era priceput la vorbă și, întâi, îl făcu pe împărat să ierte doi oameni de osânda la moarte. Totuși, nu reuși să îl înduplece să-i dea ajutor în căutările lui, fiindcă împăratul voia să fie drept față de toți voinicii.

Atunci, Greuceanu plecă la drum cu fratele său. Se opriră la Faurul-pământului, care îi dădu multe sfaturi folositoare. Faurul făcu chipul voinicului din fier și porunci să fie ținut în foc tot timpul.