basm de OSCAR WILDE
Un tânăr Student vorbea de unul singur prin casa cu ferestrele deschise. Spunea că aceea pe care o iubea îi promisese că va dansa cu el dacă îi aduce un trandafir roșu. Numai că era foarte mâhnit că în grădina lui nu exista niciun trandafir roșu. Erau numai albi.
Aflată în grădină, Privighetoarea l-a auzit și i-a părut foarte rău. Toată vara îi cântase iubirea, iar acum îl vedea palid și supărat. El se tot gândea cum va dansa iubita cu el dacă îi va da un trandafir roșu, apoi era disperat că nu are așa ceva și ea nu îl va băga în seamă.
Pasărea l-a admirat pe Student pentru iubirea lui, cea mai prețioasă minune a lumii, și s-a hotărât să îl ajute. Ea și-a luat zborul și s-a lăsat pe o tufă de trandafiri din mijlocul pajiștii. Privighetoarea și trandafirul alb au stat de vorbă.
Pasărea i-a cerut tufei un trandafir roșu. Trandafirul i-a spus că are numai trandafiri albi ca neaua și ca spuma mării. A trimis-o la fratele său, aflat lângă ceasul-solar. Nici acesta nu avea, însă, trandafiri roșii, ci galbeni ca pletele Ondinei și ca narcisele. A trimis-o la fratele lui care trăia sub fereastra Studentului. El era chiar o tufă de trandafiri roșii, dar gerul îi înghețase bobocii și nu avea flori deloc.
I-a spus, însă, păsării că poate să facă un trandafir roșu doar dacă ea îi va cânta un cântec, la lumina lunii. În timpul acela, trebuia să își apese pieptul pe un ghimpe al trandafirului, pentru ca sângele ei să devină sângele lui.
Privighetoarea s-a gândit că e foarte scump prețul unui trandafir roșu, dar apoi a socotit că Iubirea e mai presus de Viață și s-a hotărât să facă sacrificiul. A zburat apoi deasupra grădinii. În iarbă se afla Studentul și ea i-a spus că îi va da trandafirul roșu. În schimb, el să fie credincios Iubirii sale, mai înțeleaptă decât Filosofia și mai puternică decât Puterea.
Studentul a auzit-o cântând, dar nu a înțeles ce spune. Ba chiar a scos un caiețel din buzunar și a notat în el că Privighetoarea cântă cu măiestrie, dar fără simțire și că nu ar putea să se jertfească pentru alții.
Când Luna a răsărit, Privighetoarea a zburat în tufa de trandafiri. A început să cânte și, în același timp, să își apese pieptul în ghimpe. Roșeața sângelui ei a început să coloreze încet-încet trandafirul, în timp ce tufa îi striga mereu să apese mai tare, tot mai tare. Când ghimpele i-a străpuns inima, ea a cântat cu ultimele puteri Iubirea care nu se teme de Moarte. Privighetoarea și trandafirul i-au dăruit astfel tânărului un trandafir roșu.
Târziu, Studentul a deschis fereastra și a văzut trandafirul roșu. Bucuros, l-a cules și s-a dus iute la iubita lui. I-a oferit trandafirul și i-a amintit promisiunea de a dansa cu el la bal. Fata s-a încruntat și i-a spus că nepotul șambelanului îi trimisese niște giuvaeruri scumpe și oricine știe că giuvaerurile sunt mai scumpe decât trandafirii.
Supărat, Studentul a azvârlit în stradă trandafirul. Floarea a nimerit în noroi și roata unei căruțe a trecut peste el. Studentul a plecat supărat, gândind că Iubirea e o mare nerozie, nici pe jumătate de folositoare pe cât sunt Logica și Filosofia. Te atrage cu lucruri care nu se vor întâmpla niciodată și te face să crezi lucruri care nu sunt adevărate. S-a dus la el acasă și a luat o carte prăfuită pe care a început să o citească.
Sfârșitul povestirii pe scurt a basmului ”Privighetoarea și trandafirul”
Sursa fotoAi putea să citești și alte povestiri după același autor:
Citeste povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !