26 iulie 2018

PRINȚUL FERICIT. Povestire pe scurt (1)

basm de OSCAR WILDE

Într-o cetate, pe o columnă, se afla o statuie ce îl înfățișa pe Prințul Fericit. Corpul îi era acoperit cu foițe de aur, ochii erau două safire, iar pe mânerul spadei se afla un rubin mare. Toată lumea îl privea cu mare admirație.
Un Rândunel a rămas în urma stolului fiindcă se îndrăgostise de o Trestie. O iubise toată vara, dar toamna, târziu, s-a despărțit de ea fiindcă nu voia să-și părăsească locul natal, să plece cu el spre Piramide. A pornit în zbor, de unul singur, și, spre seară, a ajuns deasupra cetății. A zărit statuia și a hotărât să înnopteze la picioarele ei. S-a cuibărit acolo și era gata să adoarmă, când au picat pe el câteva picături de apă.
Rândunelul a privit în sus și a văzut că din ochii statuii curgeau lacrimi. A întrebat-o cine este și a aflat că este Prințul Fericit. Pasărea a întrebat de ce plânge dacă este fericit. Prințul Fericit i-a răspuns că a primit acest nume pe vremea când era în viață și ducea o viață fără griji, numai petreceri și veselie. De când se afla ca statuie acolo sus, inima lui de plumb suferea fiindcă vedea urâțenia și amărăciunea ce domneau în cetate.
Statuia i-a spus mai departe Rândunelului că departe, pe o ulicioară, se află o căsuță sărmană. Acolo trăiește o cusătoreasă istovită de muncă. Lucrează fără oprire, fiindcă trebuie să brodeze florile pe rochia de bal a unei însoțitoare a Reginei. Într-un colț, zace în pat băiețelul ei. Are febră și ar vrea să mănânce portocale, dar ea nu poate să-i dea decât apă.
Prințul Fericit a rugat pasărea să-i ducă femeii rubinul de pe mânerul spadei lui. Pasărea i-a răspuns că o așteaptă prietenele sale, pe Nil. Și apoi, era supărată pe băieți, în general, fiindcă doi băieți, copiii morarului, aruncaseră adesea cu pietre după ea. Nu o nimeriseră, dar tot era supărată.
Statuia s-a arătat foarte îndurerată, așa că Rândunelul a acceptat să mai rămână o noapte și să îi îndeplinească rugămintea. A pornit în zbor, a trecut pe lângă Catedrală, apoi pe lângă palatul din care se auzea zvon de muzică. A trecut peste apele râului și a ajuns la căsuța cusătoresei. Femeia adormise, iar băiețelul bolnav se zvârcolea în pat. Rândunelul a pus rubinul lângă degetarul femeii și și-a luat zborul îndărăt.
A doua zi dimineață, pasărea s-a dus la râu, apoi a zburat prin cetate. În tot acest timp se gândea cu bucurie că va pleca în Egipt. Prințul Fericit a rugat-o să mai rămână totuși o noapte lângă el. Pasărea i-a spus că este așteptată în Egipt. Prietenele ei își vor lua zborul spre a doua Cataractă, unde hipopotamii dorm în păpuriș, iar pe un tron de granit stă însuși zeul Memnon.

* * * 

Sursa foto

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!

3 comentarii:

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !