DOI FEȚI CU STEA ÎN FRUNTE (2)

basm de IOAN SLAVICI

În prima noapte, feciorul de împărat se odihni cum nu se mai odihnise niciodată de bine. Împărăteasa stătu trează,  ca pe spini şi mărăcini. Nu doar atât, dar auzi paturile scârţâind şi vorbind între ele. Cel al feciorului de împărat spunea că lui îi e bine, căci pe el se odihnea iubitul lor tată. Al ei se plângea că îi e greu, că pe el stă un suflet rău. De cum se făcu ziuă, împărăteasa porunci să se facă alte paturi la fel. Pe acestea zise să le ardă.

DOI FEȚI CU STEA ÎN FRUNTE (1)

basm de IOAN SLAVICI

A fost odată un împărat puternic, care stăpânea o lume întreagă. El avea un fecior. În lumea stăpânită de împărat trăia şi un păstor, cu femeia lui. Ei aveau trei fete: Ana, Stana şi Lăptiţa. Ana și Stana erau foarte frumoase. Lăptiţa, însă, era mai frumoasă decât amândouă surorile ei la un loc.

Într-o zi de vară, cele trei surori se duseră să culeagă căpşune. În timp ce ele culegeau şi vorbeau, se apropie pe nesimţite o ceată de călăreţi.