10 august 2018

HAMLET. Povestire pe scurt (2)

tragedie de WILLIAM SHAKESPEARE

Regina îl chemă la ea pe Hamlet. Sigur acum că Claudius îi omorâse tatăl, el îi vorbi tăios mamei sale și o sili să se așeze. O strânse atât de tare de mână încât ea se sperie și țipă. După o perdea se afla ascuns Polonius, trimis de rege să afle ce vorbesc regina și fiul ei. Sfetnicul se sperie și strigă, cerând ajutor pentru regină. Crezând că este chiar regele ascuns după perdea, tânărul înfipse de câteva ori spada în trupul lui Polonius.

Când văzură pe cine ucisese Hamlet, regina îl mustră aspru pentru fapta lui. El îi răspunse că, totuși, fapta lui nu este atât de cumplită ca a ei, care omorâse un rege și se măritase cu fratele acestuia. Tânărul îi arătă în cuvinte aprinse mamei sale ce păcat săvârșise, astfel că femeia simți o grea rușine.
În timpul acesta, în odaie intră fantoma regelui mort. Îl certă pe Hamlet că încă nu îl răzbunase și plecă. Tânărul îi explică mamei sale înspăimântate că nu este nebun și că vorbise cu fantoma tatălui său. Îi ceru să nu se mai poarte ca o soție cu regele și să se căiască pentru fărădelegile săvârșite.
Hamlet se gândi acum la cel pe care îl ucisese, tatăl celei pe care o iubea. Plânse din tot sufletul pentru ceea ce făcuse, căindu-se.
Pentru uciderea lui Polonius, regele îl surghiuni pe Hamlet în Anglia, țară ce era vasală Danemarcei pe vremea aceea. Îl trimise pe o corabie, păzit de doi curteni ce duceau regelui englez scrisoare în care Claudius cerea ca prințul să fie ucis imediat ce avea să debarce.
Prințul, bănuitor, puse mâna pe scrisoare. Văzu ce soartă îl aștepta și șterse numele său, scriind în loc numele celor doi curteni. La puțin timp după aceea, vasul fu atacat de pirați. În timpul luptei, Hamlet sări pe corabia piraților, cu sabia în mână. Curtenii îl părăsiră și ajunseră în Anglia unde își găsiră pedeapsa binemeritată.
Pirații, știind cine este Hamlet, îl lăsară în primul port danez, cu speranța că prințul le va fi de folos vreodată. El îi dădu deîndată de știre regelui despre întorsătura luată de soarta lui.
A doua zi, când ajunse acasă, Hamlet găsi o priveliște cumplită. Era înmormântarea Ofeliei. Fata își pierduse mințile, după ce tatăl ei fusese ucis de cel pe care îl iubea. Începuse să umble de colo-colo, fără a ști de ea. Ajunsă pe malul râului, căzuse în apă și se înecase.
La înmormântare, Laertes, fratele Ofeliei, sări în groapă, cerând să fie îngropat odată cu sora lui. Hamlet sări și el, iar Laertes încercă să îl sugrume. Tinerii se împăcară până la urmă, înțelegând că numai durerea pentru moartea Ofeliei îi îndemnase la aceste fapte.
Regele îl îndemnă pe Laertes să îl provoace pe prinț la o partidă de scrimă. Înainte de duel, Laertes, îndemnat de rege, își pregăti o spadă ascuțită și cu vârful otrăvit. Regele pregăti și o băutură otrăvită, pentru cazul în care Hamlet ar fi cerut de băut în timpul luptei.
În timpul duelului, Hamlet fu împuns de Laerte cu spada otrăvită. În timpul luptei, cei doi schimbară spadele fără să-și dea seama și prințul, la rândul său, îl străpunse pe Laertes chiar cu spada lui. În același timp regina bău din pocalul cu băutura otrăvită și muri imediat.
Bănuind că se petrecuse iar o crimă, Hamlet porunci să fie închise toate ușile. Simțind că e pe moarte, Laertes își mărturisi crima și îi spuse tânărului că nici el nu mai are mult de trăit. Atunci prințul se întoarse și îi vârî regelui ucigaș în inimă spada otrăvită, răzbunându-și astfel tatăl.
Cu ultimele puteri, Hamlet îi ceru lui Horatio să spună întregii lumi povestea lui. Muri apoi, plâns de toată lumea, care socotise că ar fi trăit, ar fi fost un desăvârșit rege al Danemarcei.

Sfârșit

Alte povestiri după tragediile lui Shakespeare:

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu