după Legendele Olimpului de Al. Mitru
Zeus își orândui curtea şi se iubi cu multe dintre zeiţele frumoase din Olimp. El începu apoi să poftească și la nimfe şi la fetele pământene. Se hotărî să calce legile cereşti, hotărâte chiar de el, şi porni prin lume. Pentru a se împlini iubirile lui Zeus, acesta trecu prin multe transformari.
Ajunse întâi pe malul unui zeu-fluviu care avea douăzeci de fete.
Zeus o îndrăgi chiar pe cea mai mică, Aegina. Se transformă într-o flacără strălucitoare, învălui fata şi o duse departe. Tatăl ei o căută mult timp. Când se apropie de locul unde erau cei doi, Zeus o prefăcu într-o bucată de pământ. O aruncă în mare, transformând-o într-o insulă. Insula Aegina există si azi în Grecia, nu prea departe de orasul Atena.
Stăpânul zeilor dori apoi să se însoţească cu nimfa Calisto, din cortegiul zeiţei Artemis. Zeus luă chiar înfăţişarea zeiţei, o strânse la pieptul său pe nimfă şi o sărută. Reveni apoi la înfăţişarea sa adevărată şi îi dădu noi dovezi de iubire. Când şi-a dat seama că a fost înşelată, Calisto a început să plângă şi a fugit în inima pădurii. Artemis a găsit-o şi a aflat ce se întâmplase. Supărată, a ţintit-o cu săgeata. Zeus a vrut să o salveze şi a transformat-o într-o ursoaică. Artemis nu s-a temut şi a ucis ursoaica.
Zeus a luat ursoaica şi a zvârlit-o sus, pe cer. S-a ivit astfel o nouă constelaţie, Ursa Mare. Înainte de moarte, Calisto a născut un fiu. Aşa se întâmplau lucrurile în vremurile legendare, cât ai clipi din ochi ! După ce acesta a murit, Zeus l-a aşezat şi pe el pe bolta cerească. Așa a apărut constelaţia Ursa Mică.
Zeus simţi iubire apoi pentru o preoteasă din templul soţiei sale, Hera. Fata, pe nume Io, tocmai se scăldase. Ieşise pe malul apei storcându-şi părul bălai. Zeus se repezi înaintea ei, înflăcărat. Io a luat-o la fugă, cu gândul să se ascundă în ape. El a făcut o beznă în care Io s-a rătăcit, s-a apropiat de ea şi a îmbrăţişat-o cu de-a sila.
Hera, care devenise bănuitoare, se tot uita după soţul ei prin toată lumea şi nu îl vedea nicăieri. Peste tot era soare, numai într-un loc domnea bezna. Hera bănui că aici se ascunde Zeus şi împrăştie întunericul. Zeus, viclean, transformă fata într-o junincă albă şi frumoasă. Hera bănui că nu e lucru curat şi i-o ceru. Soțul ei, ca să scape de bănuieli i-o dădu. Nemiloasa zeiţă încredinţă juninca unui monstru care trebuia să o chinuiască zi şi noapte.
Monstrul, pe nume Argus, avea corpul presărat cu zeci de ochi care dormeau pe rând, aşa că nu a fost chip ca Io să scape. După un timp, Zeus nu a mai putut să îndure să vadă suferinţele iubitei sale. Îl trimise pe Hermes să ucidă monstrul.
Hermes îl ucise pe Argus prin vicleşug şi Zeus o transformă pe Io la loc în fiinţă omenească. Hera găsi ochii lui Argus împrăştiaţi pe câmpul unde se luptaseră. Îi adună şi îi aşeză în coada unei păsări, păunul, care rămase de atunci pasărea ei dragă.
Iubirile lui Zeus nu s-au oprit aici. A mai înşelat el Zeus multe fete, ajutat de felurite transformari. Ele i-au făcut copii despre care legenda spune că au ajuns marii regi şi eroi ai antichităţii.
Sursa fotoSfârșitul povestirii pe scurt a legendelor despre iubirile lui Zeus
Alte povestiri pe scurt după Legendele Olimpului:
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !