9 iulie 2018

DARUL LUI MOȘ MIRON. Povestire pe scurt

povestire de ION AGÂRBICEANU



În vara anului 1916, moș Miron era mereu pe la gară. Intra în vorbă cu soldații veniți de pe câmpul de luptă, dornic să știe dacă au intrat și românii în război.
În anul ce a urmat, mâncarea s-a scumpit rău de tot și moș Miron a rămas fără nici un ban. A văzut că mulți oameni bătrâni se duceau la primărie și se întorceau acasă cu bani.
S-a dus și el, dar i s-a spus că nu primesc ajutor decât cei care au pe cineva în război. Moșul a spus că e singur, nu are pe nimeni nici acasă. Primarul i-a spus să vândă otava (fânul), că i-ar cumpăra-o chiar el. Bătrânul, însă, nu voi să i-o vândă, aceasta avea să fie darul lui moș Miron pentru armata română.
O vreme s-a mai dus pe la neamuri, prin sat, dar și asta a avut un sfârșit. Rudele i-au spus și ele să vândă otava, că ar fi luat bani frumoși pe ea. Și neamurile au crezut, ca și primarul, că aștepta să-i crească prețul, dar moș Miron nu voia să o vândă.
A început prășitul cucuruzului (porumbului) și moș Miron s-a dus să muncească, fiindcă era lipsă de oameni. Așa a mai scăpat de lipsuri. De la Sfânta Maria mare, de când a intrat România în război, moșul nu s-a mai dus să muncească nicăieri. Stătea acasă, veghea noaptea și încerca să prindă vuietul războiului. După vreo trei săptămâni au ajuns acolo, într-o noapte, primii soldați români, o patrulă de cavalerie. La întoarcere, au primit cu mulțumire darul lui moș Miron: șapte legături cu otavă pentru cai.
Peste trei zile au început să treacă coloanele armatei române. Era cald și mare învălmășeală. Printre oameni, care și vite se vedea un bătrânel cum aduce la poartă câte o legătură de otavă și o pune înaintea boilor sau cailor. Ducea darul lui moș Miron în spate, iar în mână ținea o pâine din care mușca fără să bage de seamă că pe ea picurau lacrimile din ochii lui.

Sfârșitul povestirii pe scurt a povestirii ”Darul lui Moș Miron”

Sursa foto

De același autor, ai putea să mai citești:

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă!

2 comentarii:

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !