după Legendele Olimpului de Al. Mitru
Cel mai mare dintre zeii Greciei antice era Zeus. El domnea peste ceilalți zei, iar când cineva nu-i asculta poruncile, se înfuria cumplit și îl pedepsea lovindu-l cu trăznete și fulgere. Așa își explicau oamenii, cu mii de ani în urmă, fenomenele naturii.
În antichitate, latinii Imperiului Roman au preluat credința în zeii grecilor, dar le-au pus alte nume, de aceea azi ei sunt cunoscuți sub doua nume.
Cei mai importanți dintre zei erau Poseidon sau Neptun-zeul mărilor, Hades-zeul lumii de sub pământ, Hera sau Junona-soția lui Zeus și zeița căsătoriei, familiei și a copiilor, Apolo-zeul luminii soarelui, Afrodita sau Venus-zeița frumuseții și Atena sau Minerva-zeița înțelepciunii și priceperii în muncă sau în luptă.
În vremurile acelea, un rege puternic construise un oraș mare și frumos în Atica. Această regiune a Greciei are și azi acest nume. Fiecare zeu își dorea să fie el protectorul orașului, ca să-i poarte numele, iar locuitorii să-i aducă jertfe bogate. După certuri îndelungate, au renunțat pe rând și a rămas să se aleagă între zeul Poseidon și zeița Atena.
Zeus le-a cerut celor doi să spună fiecare ce daruri le-ar face oamenilor din oraș. Poseidon a lovit o stâncă cu tridentul, furca sa cu trei dinți care îl însoțea pretutindeni, ca semn al puterii sale. Stânca s-a despicat și din ea a apărut un cal încă sălbatic, bun doar să-i ducă pe războinici la luptă. A mai lovit o dată și din stâncă a țâșnit un izvor cu apă sărată ca apa mării. Apoi a spus că va dărui oamenilor din acel oraș calul, ca să-i ducă în luptă, și apa, ca să colinde mările și să ia în stăpânire noi pământuri.
Atunci Atena a întins mâna spre calul care bătea stâncile cu copitele și sforăia furios. Ca prin minune, calul s-a liniștit, s-a apropiat de Atena și a lăsat-o să-i pună șaua. Acum el putea fi folosit de oameni și la muncă și în călătorii, nu numai în războaie. Apoi Atena a atins pământul cu vârful lancei sale. Din pământ a ieșit un vlăstar subțirel care a crescut cu iuțeală și s-a făcut un pomișor cu ramuri mlădioase, cu frunze argintii și fructe verzui, un măslin. Acesta era darul pe care Atena îl oferea oamenilor din orașul cel nou.
Zeus i-a lăsat pe oameni să aleagă. Bărbații din oraș ar fi vrut ca ocrotitorul orașului să fie Poseidon, să-i apere în lupte și în călătoriile pe mare. Femeile o doreau pe Atena, să le învețe să țeasă veșminte, să țină bărbații acasă și să-i ajute să cultive măslinii în pace. La numărătoare, femeile au ieșit cu una mai mult decât bărbații și Atena a devenit ocrotitoarea orașului. De atunci orașul a purtat numele zeiței. Orașul Atena a devenit capitala Greciei, iar ramura de măslin este și astăzi un simbol al păcii.
Sfârșitul povestirii pe scurt a legendelor despre zeița Atena sau Minerva
Alte povestiri pe scurt după Legendele Olimpului:
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !