roman de DUILIU ZAMFIRESCU
IV
Matei își revăzu mama, cu lacrimile în ochi. Ea îl privi fericită, amintindu-și de tatăl lui, mort de multă vreme. Când veni conu Dinu, îl lăsă puțin lângă ea și stătu de vorbă cu ceilalți. El și subprefectul o necăjiră pe Sașa cu privire la vârsta ei, apoi veni un copil și aduse hârtiile pe care le găsise în buzunarul hainei lui Matei.
