basm de IOAN SLAVICI
 |
| Adăugați o legendă |
Au fost odată un om, pe nume Stan Bolovan, şi muierea lui. Ea era tristă mereu. Degeaba încerca soţul ei să afle de ce, că ea nu voia să-i spună. Stan nu se lăsă. Până la urmă ea îi spuse că e supărată că nu au copii.
Într-o bună zi, sosiră la ei în casă Domnul Iisus Cristos şi Sfântul Petru. I-au primit bine, i-au hrănit şi le-au spus vorbe bune. Când să plece, Cristos l-a întrebat pe Stan ce îşi doreşte. El are să-i îndeplinească trei dorinţe. De trei ori l-a întrebat, de trei ori a spus că vrea copii. Cristos i-a dat de fiecare dată copii. Stan a rămas cu o sută de copii.
În câteva zile copiii au început să strige de foame. Cei doi părinţi hotărâră ca tatăl să plece în lume, să caute hrană pentru copii.
