13 iunie 2018

VRĂJITORUL DIN OZ. Povestire pe scurt (6)

roman de LYMAN FRANK BAUM


Marele Oz


La palatul de marmură verde cu smaralde li se spuse că Vrăjitorul din Oz îi va primi pe rând, câte unul pe zi. De aceea urma să locuiască la palat timp de câteva zile, fiecare într-o altă cameră. A doua zi dimineață Dorothy fu condusă la vrajitor. Un dregător îi spuse că Marele Oz acceptase să îi primească după ce aflase că ea poartă pantofii fermecați și că are un semn luminos în frunte.



Dorothy fu trimisă să intre singură în sala tronului. Pe tronul de marmură verde, plin de pietre prețioase, se afla un cap uriaș, complet fără păr, cu o privire ascuțită și neclintită. Dorothea îi spuse ce dorește de la el, să o trimită înapoi în Kansas. Vrăjitorul nu voi  să o ajute dacă nu o omoară întâi o vrăjitoare, pe vrăjitoarea cea rea de la Apus. Biata fetiță începu să plângă, spunând că nu poate să facă asta, dar Vrăjitorul repetă că doar atunci când va aduce vestea că acea vrajitoare e moartă o va trimite înapoi în Kansas.
Nici celorlalți nu le merse mai bine. Vrăjitorul îi apăru lui Sperie-Ciori sub forma unei femei frumoase, cu aripi și cu bucle verzi, Omului de tinichea sub formă de fiară monstruoasă, iar Leului cel laș ca un glob de foc. Tuturor le ceru să o ajute pe Dorothy să o omoare pe vrăjitoarea de la Apus, altfel nu le dă ceea ce dorise fiecare, minte, inimă, respectiv curaj.

Vrăjitoarea cea rea de la Apus

Dorothy și prietenii ei părăsiră Orașul Smaraldelor, după ce paznicul porții le scosese ochelarii cei verzi. Fata purta rochia cu care fusese îmbrăcată în ziua în care fusese la Vrăjitorul din Oz, dar acum rochia era albă. Porniră către apus, către țara winkiezilor cei galbeni, pe care Vrăjitoarea de la Apus îi supusese și acum erau robii ei.
Vrăjitoarea cea rea avea numai un singur ochi, dar acesta era puternic și vedea departe ca un telescop. Îi văzu pe călători și trimise o ceată de lupi să-i sfâșie. Omul de tinichea îi hăcui cu toporul și își scăpă tovarășii de la moarte.
Furioasă, vrăjitoarea trimise un cârd mare de corbi, să îi sfîșie pe străini. Corbii fură învinși de Sperie-Ciori. Atunci vrăjitoarea trimise un roi de albine uriașe, negre. Sperie-Ciori le spuse celorlalți să scoată paiele din el și să îi acopere pe Dorothea, pe Toto și pe Leul cel laș, care puteau să fie înțepați de albine și să moară. Așa făcură, iar când sosiră dădură doar de Omul de tinichea. Încercară să îl înțepe, dar li se rupseră acele și muriră rând pe rând.
Vrăjitoarea le porunci atunci sclavilor winkiezi să se înarmeze cu sulițe ascuțite și să îi omoare pe străini. Winkiezii fură însă înspăimântați de urletele Leului cel laș, aruncară sulițele și fugiră înapoi.
Vrăjitoarei nu-i mai rămase decât o singură cale. Puse pe cap o bonetă fermecată  și spuse niște cuvinte fermecate. Veniră în zbor mii de maimuțe înaripate care nu puteau fi chemate decât o dată. Vrăjitoarea le ceru să îi omoare pe toți, numai pe Leu să i-l aducă viu, ca să îl înhame la carul ei.
Maimuțele îl ridicară în aer pe Omul de tinichea, apoi îi dădură drumul și acesta nu se mai putu mișca. Lui Sperie-Ciori îi scoaseră paiele din el, făcură o legătură din hainele lui și o aruncară în vârful unui copac. Pe Leu îl legară bine și îl duseră în zbor la palatul vrăjitoarei, într-o curte mică, împrejmuită cu totul de un grilaj de fier.
Pe Dorothy, care îl ținea pe Toto în brațe, au purtat-o frumos, cu grijă, și au dus-o la palat, fiindcă avea semnul luminos în frunte și pantofii fermecați. Vrăjitoarea o trimise pe fată să slujească la bucătărie, dar gândul ei era numai cum să îi ia pantofii. Într-o zi reuși să îi ia unul, dar Dorothy, supărată, cum ducea o găleată cu apă în mână, aruncă apa pe ea. Vrăjitoarea se topi pe loc, iar fata își luă pantoful înapoi. S-a împlinit astfel cererea pe care o făcuse Vrăjitorul din Oz.

* * *

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă ! 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu