cronică de ION NECULCE
subintitulată ”de la Dabija-vodă până la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat”
Când ajunse domn Dumitrașcu-vodă, adică Dimitrie Cantemir, la 1711, Ion Neculce fu înălțat la rangul de vel-spătar. Cu toate că vodă avusese nume rău în tinerețe, de bețiv și certăreț, acum era bun și blând și nu se ținea măreț cu cei de jos. A mai micșorat dările țăranilor și ale boierilor, era învățat și nelacom.
Dumitrașcu-vodă primise poruncă de la Poartă să îl prindă pe Brâncoveanu-vodă, dar trebuia să mai aștepte, să împlinească acesta cele 500 de pungi cu galbeni pe care trebuia să le dea la Țarigrad. El se bucura de mare încredere la Poartă, dar s-a gândit totuși că toți creștinii trag către moscali, către ruși adică, și s-a înțeles cu aceștia să le dea știri secrete despre turci. Pentru aceasta, țarul Petru cel Mare ținea foarte mult la el și nu pleca urechea la boierii mari moldoveni care îi scriau și îl vorbeau de rău pe vodă al lor.
Pornind moscalii să facă război cu turcii, ajutati și de oști muntene și moldovene, și de la leși, și de la sârbi, Dumitrașcu-vodă l-a numit pe Ion Neculce hatman, mai marele armatei. Dimitrie Cantemir-vodă a făcut legătură (tratat) cu moscalii, să se ajute unii pe alții, dar Țara Moldovei, a Moldovei să fie. Să nu dea nici un bir țarului, acesta să nu mazilească domnii Moldovei, iar fii lor să domnească nestânjeniți, dacă îi va vrea țara. Moscalii să nu se amestece la boieriile Moldovei, să nu se însoare în țară și să nu cumpere moșii. Titlul domnitorului moldovean prevedea că este singurul stăpânitor al țării și prieten al Țării Moschicești (Rusiei).
Tratatul mai prevedea să nu facă pace cu Imperiul otoman, iar dacă va face, Moldova să rămână iar sub stăpânirea turcească.
Moscalii au trimis oaste în Moldova și, prinzând curaj, moldovenii i-au tăiat pe turcii care erau în țară. Aflând sultanul că Dumitrașcu-vodă a trecut la moscali, i-a tăiat și el pe boierii lui Dumitrașcu-vodă, care erau la Țarigrad. Dumitrașcu a primit bani de la moscali să tocmească oșteni cu leafă și au venit foarte mulți oameni.
Pe de altă parte, oastea leșească, tocmită tot cu banii moscalilor, s-a oprit la hotar și a așteptat să intre in Moldova oastea moscalilor, să se bată cu turcii și să vadă cine o învinge.
Țarul Petru cel Mare a ajuns la Iași împreună cu doamna lui și tot alaiul său. A vizitat mânăstirile și i-a plăcut cel mai mult mânăstirea Golia. La masă, țarul nu a vrut să stea în capul mesei, ci l-a așezat pe Dumitrașcu-vodă. La sfârșitul mesei au venit toți boierii și au primit un pahar cu vin din mâna țarului.
Mai târziu însă, boierii s-au făcut de râs, fiindcă s-au certat dinaintea dregătorilor moscali pentru dreptul la domnie. În tratat se prevăzuse ca la domnie să urmeze unul din fiii domnitorului, domnia să fie de neam(adică monarhie dinastică), iar mulți boieri pofteau să schimbe domnii așa cum făceau turcii.
Oastea turcească era cu mult mai numeroasă decât cea a moscalilor și moldovenilor. Turcii aveau peste 400 de mii de oameni, fără tătari, pe când creștinii erau cu toții doar vreo 50 de mii, așa că mari greutăți au avut aceștia din urmă și multe griji pentru cei rămași acasă, femei și copii.
* * *
Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !