25 mai 2018

SAREA ÎN BUCATE

poveste de PETRE ISPIRESCU

A fost odată un împărat care avea trei fete. Într-o zi, el le întrebă pe rând în ce fel îl iubesc ele. Cea mai mare spuse că îl iubește ca mierea. Mijlocia spuse că îl iubește ca zahărul. Fata cea mică spuse că iubirea ei este ca sarea în bucate. Împăratul se bucură doar de ceea ce spuseseră fetele mai mari. Pe cea mică o izgoni de acasă.
Fata își luă niște haine proaste, plecă și merse până ajunse la curtea altui împărat. Aici se băgă ajutoare de chelăreasă. Toată lumea fu mulțimită de ea. Era pricepută și harnică și cuminte. Când nu muncea sta deoparte și citea, nu stătea la taifas cu celelalte slujitoare.

Află și împărăteasa despre vrednicia și cumințenia fetei. O chemă la ea, o întrebă de una, de alta și i se păru că n-ar fi de neam prost. O luă pe lângă ea, ca fată în casă. Unde era împărăteasa, era și fata. În scurt timp, împărăteasa o iubea ca pe fata ei.
Împăratul și împărăteasa aveau un băiat, pe care îl iubeau foarte mult. Când împăratul plecă la război, merse și fiul său cu dânsul, dar fu rănit în luptă. Adus acasă, fiul de împărat fu vegheat zi și noapte de mamă-sa. Când aceasta obosea, îi lua locul fata în casă.
Când se făcu mai bine, feciorul împăratului îi spuse mamei sale că vrea să se însoare cu fata în casă. Împărăteasa ar fi vrut să ia o fată de împărat. Fiul ei însă nu o voia decât pe fata în casă. Până la urmă se învoiră și împăratul și împărăteasa. Fata îi rugă să îl poftească la nuntă și pe un anume împărat, fără a spune că este tatăl ei.
După cununie avu loc ospățul. Înainte de asta, mireasa gătise numai ea, cu mâinile ei, un rând de bucate cu aceleași feluri ca pentru ceilalți oaspeți. Poruncise unei slugi credincioase să ii aduca numai din bucatele acelea împaratului poftit la dorința ei .
La masă toată lumea ospăta și bea, numai tatăl fetei nu prea mânca. Se tot uita la fată și lăsa mâncarea neatinsă, căci nu avea nici un gust. Mirându-se cu ce poftă mănâncă toți, gustă din bucatele aduse vecinilor lui de masă. Acelea erau bune, așa că, la o vreme, îl întrebă în gura mare pe tatăl băiatului dacă l-a poftit acolo ca să-și bată joc de el.
Împăratul-gazdă cercetă ce era cu mâncarea aceea. Mireasa gătise acele bucate numai cu mierea și cu zahărul de care vorbiseră surorile ei, fără sare. Chiar și în solnița din fața tatălui ei pusese zahăr în loc de sare, iar cînd el își punea în mâncare, aceea se făcea și mai dulce. Fata se ridică și își spuse povestea în fața tuturor. Mai spuse că a vrut să-i arate tatălui ei cât de mult preț are sarea în bucate, așa că iubirea ei pentru el nu era mai prejos decât a surorilor sale.
Tatăl fetei înțelese atunci că greșise și îi ceru iertare. Fata își ceru iertare dacă îi pricinuise supărare cu acele bucate. Cel mai vesel era însă împăratul socru, bucuros și mândru că are noră de neam mare și harnică și înțeleaptă.

Sfârșitul povestirii pe scurt a poveștii Sarea în bucate

Sursa foto
Dă clic și citește textul întreg !

Citește și alte povestiri după basmele lui Petre Ispirescu:

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !

16 comentarii:

  1. Se vede că v-ați chinuit mult la text. Mulțumesc!

    RăspundețiȘtergere
  2. textul asta ma ajustat foaarte mult, multumesc!!!

    RăspundețiȘtergere
  3. Multumesc frumos ,dumneavoastra trebuie sa fiti o mare scriitore!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu plăcere! Poate că voi fi vreodată scriitoare, cine știe, dar deocamdată sunt doar povestitoarea operelor altora. ☺

      Ștergere
  4. Mulțumesc să vă dea Dumnezeu sănătate!!

    RăspundețiȘtergere

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !