de MARK TWAIN
Capitolul XXVI
Influențat de romanele citite, pe Tom Sawyer îl apucă deodată dorinţa de a căuta comori ascunse. Îl luă tovarăş pe Huck, care nu prea pricepea nici cine ar ascunde niște comori, nici de ce. El ar fi cheltuit banii şi ar fi petrecut pe cinste. Apoi, nu înţelegea nici cum vor găsi comoara, degeaba îi explica Tom că sunt anumite semne.
Porniră, cu un târnăcop şi o lopată, cale de câțiva kilometri. Ajunşi la locul stabilit, săpară sub un copac, apoi sub altul, dar nici urmă de comoară. După ce osteniră, Tom îşi dădu seama că făcuseră o greşeală: trebuia să vină la miezul nopţii şi să vadă unde cădea umbra ramurii uscate a unui copac şi exact acolo să sape !
Zis şi făcut. Noaptea băieţii reveniră, stabiliră locul pentru săpat, dar tot nimic. Atunci se gândiră ei că ar fi bine să încerce să caute comoara la Casa cu stafii şi, cu toată frica lor de strigoi, hotărâră să vină a doua zi să sape acolo, ziua, ca să nu se întâlnească cu strigoii.
Porniră, cu un târnăcop şi o lopată, cale de câțiva kilometri. Ajunşi la locul stabilit, săpară sub un copac, apoi sub altul, dar nici urmă de comoară. După ce osteniră, Tom îşi dădu seama că făcuseră o greşeală: trebuia să vină la miezul nopţii şi să vadă unde cădea umbra ramurii uscate a unui copac şi exact acolo să sape !
Zis şi făcut. Noaptea băieţii reveniră, stabiliră locul pentru săpat, dar tot nimic. Atunci se gândiră ei că ar fi bine să încerce să caute comoara la Casa cu stafii şi, cu toată frica lor de strigoi, hotărâră să vină a doua zi să sape acolo, ziua, ca să nu se întâlnească cu strigoii.
Capitolul XXVII
Băieţii sosiră a doua zi, pe la amiază, la copacul unde îşi lăsaseră uneltele. Se pregăteau să plece spre Casa cu stafii şi deodată Huck îşi dădu seama că era vineri şi că nu se porneşte aşa o treabă într-o zi nenorocoasă. Plus că mai şi visase nişte şobolani, ceea ce însemna că îi pândeşte un necaz.
Hotărâră să amâne cu o zi căutarea comorii, iar Tom propuse să se joace de-a Robin Hood. Cum Huck habar n-avea cine e acesta, Tom îi spuse că a fost un haiduc care jefuia bogătaşi şi împărţea banii cu săracii. Se jucară toată după-amiaza şi pe seară plecară spre casă.
Sâmbătă după-amiază erau iar la copacul uscat. Luară târnăcopul şi lopata şi porniră spre Casa cu stafii. Intrară cu teamă în casa părăsită şi dărăpănată. Cercetară locul, aruncară uneltele într-un colţ, apoi urcară la etaj. Acolo nu era nimic în afară de un dulap gol. Când să coboare, auziră pe cineva venind. Se aruncară pe podea şi priviră prin găurile din podea. Intrară doi bărbaţi, unul necunoscut, iar celălalt fu recunoscut de fiecare din băieţi ca fiind spaniolul cel bătrân, surd şi mut, care trecuse prin târgul lor de vreo două ori.
Spaniolul era înfăşurat într-o pelerină, pe părul lung şi alb avea o pălărie, iar ochii erau acoperiţi de nişte ochelari verzi. Mare le fu mirarea şi groaza băieţilor când "spaniolul surdo-mut" începu să vorbească şi recunoscură glasul lui Joe Indianul. Cei doi puneau la cale un jaf şi o răzbunare, după care aveau să fugă în Sud. Până atunci, hotărâră să îşi îngroape acolo, în casă, cei peste şase sute de dolari de argint pe care îi aveau. Se apucară să sape o groapă, iar băieţii, sus, îşi dădeau coate de bucurie că le venise comoara de-a gata.
În timp ce săpau, însă, cei doi răufăcători dădură de lemnul unei lăzi îngopate acolo. Dezgropară o lădiţă plină cu bani de aur, despre care bănuiră că aparţin unei bande de tâlhari care bântuise pe acolo într-o vară. Întâi se gândiră să îngroape toţi banii acolo, dar Joe se temu să nu vină cineva şi să vadă că era pământul proaspăt săpat. Hotărî să ducă banii în bârlogul lui, "la număru'doi, sub cruce". Luară lada şi plecară spre râu.
În urma lor, băieţii erau tare supăraţi că rămăseseră fără comoara pe care o şi zăriseră. Hotărâră ca, dacă aşa-zisul spaniol va apare prin târg, să se ţină după el până îi va duce la "numărul doi". Apoi plecară întrebându-se dacă nu cumva chiar ei erau ţinta răzbunării de care vorbise Joe Indianul.
Hotărâră să amâne cu o zi căutarea comorii, iar Tom propuse să se joace de-a Robin Hood. Cum Huck habar n-avea cine e acesta, Tom îi spuse că a fost un haiduc care jefuia bogătaşi şi împărţea banii cu săracii. Se jucară toată după-amiaza şi pe seară plecară spre casă.
Sâmbătă după-amiază erau iar la copacul uscat. Luară târnăcopul şi lopata şi porniră spre Casa cu stafii. Intrară cu teamă în casa părăsită şi dărăpănată. Cercetară locul, aruncară uneltele într-un colţ, apoi urcară la etaj. Acolo nu era nimic în afară de un dulap gol. Când să coboare, auziră pe cineva venind. Se aruncară pe podea şi priviră prin găurile din podea. Intrară doi bărbaţi, unul necunoscut, iar celălalt fu recunoscut de fiecare din băieţi ca fiind spaniolul cel bătrân, surd şi mut, care trecuse prin târgul lor de vreo două ori.
Spaniolul era înfăşurat într-o pelerină, pe părul lung şi alb avea o pălărie, iar ochii erau acoperiţi de nişte ochelari verzi. Mare le fu mirarea şi groaza băieţilor când "spaniolul surdo-mut" începu să vorbească şi recunoscură glasul lui Joe Indianul. Cei doi puneau la cale un jaf şi o răzbunare, după care aveau să fugă în Sud. Până atunci, hotărâră să îşi îngroape acolo, în casă, cei peste şase sute de dolari de argint pe care îi aveau. Se apucară să sape o groapă, iar băieţii, sus, îşi dădeau coate de bucurie că le venise comoara de-a gata.
În timp ce săpau, însă, cei doi răufăcători dădură de lemnul unei lăzi îngopate acolo. Dezgropară o lădiţă plină cu bani de aur, despre care bănuiră că aparţin unei bande de tâlhari care bântuise pe acolo într-o vară. Întâi se gândiră să îngroape toţi banii acolo, dar Joe se temu să nu vină cineva şi să vadă că era pământul proaspăt săpat. Hotărî să ducă banii în bârlogul lui, "la număru'doi, sub cruce". Luară lada şi plecară spre râu.
În urma lor, băieţii erau tare supăraţi că rămăseseră fără comoara pe care o şi zăriseră. Hotărâră ca, dacă aşa-zisul spaniol va apare prin târg, să se ţină după el până îi va duce la "numărul doi". Apoi plecară întrebându-se dacă nu cumva chiar ei erau ţinta răzbunării de care vorbise Joe Indianul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !