30 mai 2018

AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN (14)

roman de MARK TWAIN


Capitolul XL

În ziua aceea băieţii se duseră cu barca la pescuit, apoi se duseră să vadă şi ce mai e cu pluta. Seara, când să plece cu merinde către coliba lui Jim, Huckleberry Finn, care tocmai ieşea din cămară cu o bucată de unt sub pălărie, fu înhăţat de mătuşa Sally şi împins în salon. Acolo erau vreo cincisprezece fermieri înarmaţi. Huckleberry Finn fugi într-un suflet la colibă, unde Tom deja ajunsese, şi îi spuse toată tărăşenia.

Auzindu-i la uşă pe câţiva din fermierii care voiau să-i aştepte pe bandiţi acolo, în întuneric, cei trei se strecurară iute sub pat şi, de acolo, în tunel. Ajungând în şopron ieşiră şi încercară să se furişeze, dar Tom se agăţă în gard şi făcu zgomot.
Oamenii începură să îi urmărească, traseră cu armele şi trimiseră câinii după ei, dar câinii îi cunoşteau şi voiră doar să se joace cu ei. Băieţii şi Jim ajunseră în sfârşit la plută, dar fericirea libertăţii mai scăzu când aflară că pe Tom Sawyer îl nimerise un glonte în pulpă.
Deşi Tom îi tot îndemna să dezlege pluta, cei doi hotărâră să caute un doctor. Huck urma să plece după el, iar Jim avea să stea ascuns în pădure atât timp cât va dura vizita doctorului pe plută.

Capitolul XLI

Huck luă barca, ajunse în târg şi se duse la doctor. Îi îndrugă o poveste cum că el şi fratele lui au fost la vânătoare, că fratele s-a împuşcat din greşeală şi a rămas pe o plută părăsită să aştepte ajutor. Când să urce în barcă, să-l ducă la plută, doctorul nu voi să urce, zicând că pare şubredă şi nu poate duce doi oameni. Atunci Huckleberry Finn îi spuse să meargă singur şi îi explică unde era pluta.
Mai liniştit, Huck se piti într-o stivă de lemne, să tragă un pui de somn. Când se trezi, dădu nas în nas cu unchiul. Trecură pe la poştă, de unde acesta ridică o scrisoare, apoi porniră spre casă. Casa era plină de fermieri şi de nevestele lor, iar subiectul de discuţie erau toate cele găsite în coliba lui Jim: inscripţiile, scara de cârpă, tunelul...
Mătuşa întrebă de "Sid", dar Huck nu fu în stare să spună decât că trebuie să vină el. Îl trimise la culcare şi ea rămase să vegheze toată noaptea în aşteptarea băiatului.

Capitolul XLII

A doua zi de dimineaţă se aşezară la masă abătuţi. La un moment dat, unchiul spuse că scrisoarea era de la sora nevestii, tuşa Polly. Tuşa Sally luă plicul dar îl aruncă pe masă şi se repezi la fereastră. Pe drum erau doctorul, Tom Sawyer pe o targă şi Jim cu mâinile legate la spate, împreună cu o mulţime de oameni. Huck înşfăcă plicul şi îl ascunse, apoi o luă la goană.
Lumea ar fi vrut să-l bată pe Jim, dar doctorul îi luă apărarea şi spuse că era un negru bun care venise de bună voie din pădure să îl ajute să îl îngrijească pe băiatul rănit. Când a găsit ajutoare şi oamenii au vrut să îl lege, el nu s-a opus deloc. Atunci îl lăsară în pace pe Jim, dar îl duseră în colibă şi îl ferecară cu cătuşe la mâini şi la picoare.
Când Tom se trezi, văzu că e vegheat de Huck şi de tuşa Sally şi, aflând ce se întâmplase, sări în sus ca ars. Ceru ca Jim să fie scos din lanţuri imediat, pentru că era un om liber. Stăpâna lui, domnişoara Watson, murise cu două luni în urmă şi îl eliberase prin testament. Întrebat de ce se mai căznise atunci să îl elibereze, Tom se miră de aşa o întrebare şi răspunse că era dornic de aventură. Şi când să mai adauge ceva, dădu cu ochii în uşă de tuşa Polly !
Cele două surori se îmbrăţişară cu foc, apoi tuşa Polly le povesti celorlalţi cine era fiecare  dintre ei, şi cum se mirase ea când primise scrisoare de la sora ei că Tom şi Sid au ajuns cu bine, când Sid era de fapt cu ea. După aceea, faptul că nu primise răspuns la cele două scrisori pe care le trimisese o făcuse să o scrie şi pe a treia şi pornise la drum îndată după aceea. Bineînţeles, primele două scrisori fuseseră şterpelite de Tom Sawyer, iar cea de-a treia era unde o ascunsese Huck !
Negrul Jim fu scos din lanţuri şi dus în camera unde se aflau băieţii. Se puseră pe taifas şi Huckleberry Finn află de la Jim că tatăl lui nu se va mai întoarce niciodată. Fusese omul pe care îl găsiseră mort în casa adusă de ape, la care negrul, de milă, nu îl lăsase să se uite.

Sfârşitul povestirii pe scurt a romanului ”Aventurile lui Huckleberry Finn”

Citește și alte povestiri după romanele lui Mark Twain:

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vizitele voastre mă bucură, părerile voastre mă interesează. Vă mulțumesc !