AVENTURILE LUI HUCKLEBERRY FINN (10)

roman de MARK TWAIN

Capitolul  XXVIII

Dimineaţă, Huckleberry Finn stătu de vorbă cu Mary Jane, îl luă gura pe dinainte şi spuse povestea celor doi escroci. Ea promise că nu va spune nimănui deocamdată şi se va duce la o familie prietenă până seara, ca să nu se dea de gol.


Huck îi dădu două bileţele. Într-unul  scrisese numele târgului în care escrocii îşi bătuseră joc de oameni, ca să fie aduşi martori când vor fi prinşi cei doi, iar în celălalt spusese unde a ascuns sacul cu galbeni. Mary Jane plecă, iar când apărură surorile ei, Huck le spuse că s-a dus la nişte vecini a căror fată se îmbolnăvise.
Vânzarea averii răposatului a durat toată ziua. Când se isprăvi, dinspre debarcader apăru un cârd de oameni care strigau că a apărut al doilea rând de moştenitori.

Capitolul XXIX

Oamenii duceau în mijlocul lor un om mai în vârstă şi unul mai tânăr, având braţul drept prins într-o eşarfă. Escrocii nu se arătară tulburaţi, făcând pe proştii. O mulţime de fruntaşi ai târgului se adunară în jurul lor, ca să arate că sunt de partea lor.
Bătrânul abia sosit grăi în grai curat englezesc că el şi fratele lui au avut mari neplăceri. Fratele îşi rupsese braţul, iar bagajele lor fuseseră debarcate din greşeală în târgul dinaintea aceluia, aşa că, deocamdată, nu puteau dovedi cine sunt ei.  Până vor sosi bagajele, ei vor sta la han şi vor aştepta. Şi plecară la han.
Între cei care se adunaseră erau şi avocatul Bell, care abia atunci sosise din Louisville şi tot şuşotea cu doctorul, precum şi un zdrahon de bărbat care se uita foarte atent la "rege". Se apropie de el şi îl luă la întrebări, spunând tuturor că văzuse cu ochii lui că escrocii nu veniseră cu vaporul, ci cu barca, împreună cu un băieţaş. Îl recunoscu pe Huck şi spuse că el fusese băieţaşul.  De asemenea spuse că îi văzuse vorbind îndelung cu flăcăul guraliv care plecase la Rio.
Doctorul propuse atunci să meargă cu toţii la han, să facă o confruntare cu cealaltă pereche. Ajunseră la han şi aduseră față în față cele două perechi şi pe Huck. Doctorul le ceru celor doi şarlatani să predea banii până când se va dovedi care sunt adevăraţii fraţi. "Regele"spuse cu o mutră plouată că banii fuseseră furaţi de sclavii negri vânduţi cu o zi înainte. Nimeni nu îl crezu, chiar dacă îl luă martor pe Huck. Atunci doctorul îl puse pe băiat să povestească şi, la sfârşit, îl întrebă dacă şi el e englez. Huck răspunse că este, în râsetele tuturor.
Puseră apoi pe fiecare să îşi spună povestea. Se vedea de departe cine minte şi cine spune adevărul. Avocatul Bell confruntă scrisul escrocilor cu cel din scrisorile pe care le primise domnul Wilks, decedatul, de la fraţii lui. Scrisul îi dădu de gol, dar "regele" nu recunoscu nici atunci. Cel care afirma că el este fratele răposatului, întrebă atunci ce tatuaj avusese fratele lui pe piept. "Regele" spuse una, fratele adevărat alta, aşa că porniră cu toţii spre cimitir să dezgroape mortul, avându-i pe cei cinci în mijloc, bine păziţi.
Când ajunseră la sicriu şi îi scoaseră capacul, găsiră sacul cu galbeni ascuns de Huck. Băiatul o rupse la fugă spre malul apei și porni cu o barcă spre insula unde se afla pluta cu Jim. Ajunse mort de oboseală, sări pe plută, îi dădură drumul să meargă la vale şi începură să sară de bucurie că scăpaseră de cei doi şnapani. Când se bucurau ei mai tare, zăriră la lumina fulgerelor cum se apropie cu viteză o barcă, iar în ea se aflau "regele" şi "ducele".

* * *

Urmează Aventurile lui Huckleberry Finn (11)

Citește povestiri pe scurt de lecturi pentru orice vârstă !